Hellboy

HellboyÎn 2004 apărea Hellboy, un film regizat de Guillermo del Toro, film care ne duce la dracu-n praznic. La propriu.

 

🎬 Hellboy – Premisă

Naziștii au ajuns la capătul puterilor, sunt pe ducă în Al Doilea Război Mondial, nimic nu îi mai salvează pe câmpul de luptă.

Așa că își îndreaptă privirea spre forțele oculte sperând că dacă vor invoca niscai demoni mitologici, ăștia se vor tatua cu zvastica pe frunte și se vor alătura nemților.

Cu niște incantații magice și cu ceva tehnologie prea avansată pentru mințile odihnite, naziștii dau gaură-n univers și deschid un portal spre o altă lume.

Doar că socotelile din biserică nu se potrivesc cu cele din Biblie și pe fir se bagă aliații care le perturbă inamicilor bălmăjeala demonică.

Se aude din depărtare un Amin care bubuie, portalul își închide ușa și gata, s-a terminat distracția metafizică.

Însă prin portal ne vizitează Hellboy (Ron Perlman – Cronos) care se dă de partea umanității în lupta contra creaturilor diabolice mistice.

Și uite așa trec zeci de ani și naziștii se întorc cu forțe proaspete.

 

💭 Hellboy – Comentariu

Filmul se pliază excelent pe sensibilitățile lui del Toro.

Fantezist și nazist, fix cum îi place regizorului rubicond.

De aceea și scenariul scris de același del Toro se concentrează exclusiv pe aceste două subiecte, dar cu niște adăugiri sentimentale pentru a te scormoni un pic și la inimioară.

Ca aspect tehnic, Hellboy este destul de depășit, se simte bătrânețea lui în acest domeniu, efectele speciale sunt ridicole și mai false ca discursurile botoxatelor care se jură că de la mama natură au chipurile perfect neridate, nicidecum de la bisturiul chirurgului.

Dar și del Toro este ambițios, vrea să facă prea multe cu un buget subțirel.

Are o imaginație debordantă și ține neapărat să și-o reverse și pe marele ecran, ceea ce uneori se traduce prin scene destul de șubrede care nu rezistă testului timpului.

Însă nici nu pot spune că am fost zgâriat pe cornee din această cauză pentru că eram concentrat mai mult pe firul narativ, unul fantasmagoric ce se prezintă la apel cu multe elemente religioase și/sau păgâne.

Iar asta n-a putut decât să mă bucure pentru că scenariul intră cu bocancii în niște legende mitologice mai puțin cunoscute și scoate la suprafață ceva monștri terifianți care rivalizează cu cele mai groaznice coșmaruri.

Un alt aspect care funcționează în favoarea filmului este chiar personajul principal Hellboy, o ditamai creatura umanoidă, roșie din coarne până-n picioare, cu un baros pe post de mână.

Bașca, are un apetit insațiabil pentru trabucuri și dume, dar și pentru o damă aparte jucată de Selma Blair (After).

Arată terifiant, de zici că în orice secundă te va face tocăniță de oase, dar se comportă ca un adolescent țâfnos care încă se mai ascunde de tăticu`.

Și combinația asta ciudată generează un personaj pe care îl îndrăgești imediat, deși ar trebui, mai degrabă, să-ți spui rugăciunile finale când îi vezi silueta-n depărtare.

Hellboy

 

Era de așteptat că del Toro îl va alege pe unul din preferații săi în acest rol și pot spune că Ron Perlman este potrivit pentru această partitură. Deja era el mare din punct de vedere al constituției fizice, cu machiaj cu tot chiar arată impunător.

Filmul nu este atât de întunecat precum benzile desenate din care s-a inspirat, renunță la elementele gotice, la scrâșneala din dinți și la lugubrul deprimant.

Alege ruta mai ușurică, mai o dumă amuzantă, mai o ocheadă geloasă, mai o caterincă generatoare de hăhăieli.

Însă rămâne un film bizar pentru că are o groază de chestii (că altfel n-am cum să le descriu) care pică în categoria originalității scrântite, de la amfibieni vorbitori (hm, inspirație pentru The shape of water?) până la schelete pus pe șotii.

În ciuda veștejirii efectelor speciale, Hellboy continuă să impresioneze prin creativitatea decorurilor supranaturale și a creaturilor spurcate cu care se luptă în permanență (semi)eroul nostru.

 

🏆 Hellboy – Verdict

Hellboy este un film foarte distractiv, care nu se ia mai deloc în serios, ceea ce uneori cam dăunează atmosferei generale pentru că nu imprimă multă gravitate momentelor grele.

Și ele sunt destule, de la pierderea unor persoane dragi până la iubiri neîmplinite.

Preferam și ceva maturitate presărată când și când în scenariu.

Ca poveste trebuie să recunosc că, dacă dau la o parte componenta fantastică, nu rămâne mare lucru, dar parcă nici nu mai contează atât de mult când ai un personaj atipic, un demon carismatic care este de partea omenirii și total diferit față de toți dracii prezentați în zeci, poate chiar sute, de alte filme.

Una peste alta, dacă vreți un film bazat pe benzi desenate cu un super erou mai altfel, atunci Hellboy este o alegere numai potrivită.

Nu inovează narativ, dar impresionează la nivel de imaginație, așa că m-a convins să-i cumpăr 8 ciocolate delicioase.

4 out of 5 stars (4 / 5)

Trailer:

IMDB

Rotten Tomatoes

About admin

Check Also

Purgatory Jack

Purgatory Jack

Hopa, ce avem noi aici? Purgatory Jack este un film văzut pe platforma de streaming …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *