Jeanne du Barry

Jeanne du BarryJeane du Barry este un film francez lansat în 2023 cu acțiunea plasată în Franța perioadei regelui Louis XV.

 

🎬 Jeane du Barry – Premisă

Doamna din titlu (Maïwenn) și-a făcut apariția pe lume într-o familie săracă, servitoare la un mare conac.

Norocul ei este că stăpânul o ia sub ocrotirea lui, mai ales că fetiței pare că-i merge mintea și este atrasă de citit, mult citit.

Astfel, el îi asigură plata taxelor pentru a primi o educație aleasă să aibă un viitor strălucit. Și pe vremea aceea asta însemna să se ducă la mănăstire.

Anii trec, iar Jeanne devine tot mai curioasă să lectureze fel și fel de cărți care explorează erotismul, astfel că este ușuită de maicile pudice.

În fine, nu o afectează asta prea mult pe Jeanne care este descurcăreață-ntre craci și ajunge rapid atracția Parisului în materie de împrăștiat boli venerice.

Atrage atenția până și Curții Regale, iar încoronatul Louis XV (Johnny Depp – Murder on the Orient Express) pune ochii pe ea și atât i-a trebuit.

Fermecat de frumusețea ei, și-o ia concubină spre stupefacția sclifosiților pupători de dosuri.

 

💭 Jeane du Barry – Comentariu 🍿

Singurul motiv pentru care acest film a căpătat notorietate este prezența lui Depp în distribuție, aflat la primul său rol după divorțul cu cântec de fosta Amber Heard, divorț care a ținut în joc de glezne o lume întreagă.

Când zic lume întreagă, mă refer la cei care n-au o viață a lor și se uita în ograda altora să vadă ce probleme au.

Altfel, acest film ar fi trecut mult pe sub radar pentru că nu este unul cine știe ce.

În primul rând, și recunosc din start că sunt superficial și poate misogin, nu mi-a plăcut abordarea regizoarei.

Ea este și scenaristă și co-producătoare și a zis să se distribuie și în rol principal, să nu rateze ocazia să se țuce, măcar actoricesc, cu Depp.

Iar mișcarea asta a spulberat orice broboană de credibilitate.

Nu zic că-i urâtă, doar că nu are alură de curtezană, când o vedeai nu-ți venea să o terfelești prin cearceafuri, ci mai degrabă să-i dai un cub de zahăr să-l ronțăie pentru a o împiedica să necheze.

De asemenea, vârsta ei care se apropie de 50 de ani n-are nicio treabă cu cea a protagonistei pe care o urmărim în perioada ei de pe la 24 până la 30 de ani.

Cum să pun botul că Jeanne era în floarea potenței fermecătoare în film când actrița arăta ca mă-sa aflată la vârsta a doua?

Plus că între ea și rege era o diferență în realitate de 30 ani, în film zici că-s gemeni. Deci ea arată mult prea bătrână pentru rol, iar Depp prea tânăr.

Nici nu s-au sinchisit cu machiaje să încerce măcar să elimine această discrepanță.

Cât despre poveste ce să zic?

Habar nu am de ce viața acestei Jeanne du Barry a meritat să fie ecranizată pentru că în afară de a fi amanta regelui n-a realizat nimic important în existența ei.

Poate doar că a fost răzvrătită în gândire, fiind mai modernă din acest punct de vedere, și nici să-i tai capul și tot nu respecta conduita scorțoasă și regulamentul sobru de la Curte.

Era mai deschisă la minte și nu accepta să se complacă în ridicolul jenant din acele vremuri.

Refuza să adere la practicatul dansului pinguinului invers în prezența regelui, să se îmbrace în cușca pentru dos (mă rog, crinolină) sau să-și ascundă frumusețe de podoabă capilară sub perucile alea oribile de zici că au dormit pisicile în ele.

Și asta a atras priviri ucigătoare și cuvinte spurcate din partea filfizonilor împopoțonați ca un brad de Crăciun și a fandositelor pline de bășini superficiale în cap.

Jeanne du Barry

 

De principiu, din ce am înțeles, era o persoană bună, pe cât de larg și repede își deschidea picioarele pentru propriile interese, la fel făcea și cu inima ei și împărțea dragoste peste tot.

Chiar și acolo unde bufonii retarzi ai acelor vremuri aveau prejudecăți ce azi ar echivala cu rasismul suprem.

Păcat că nu se întâmplă nimic cu adevărat palpitant pe parcursul celor două ore, la un moment dat a devenit redundant să văd aceleași scene în care ea sfidează și dușmanii cârcotesc pe la spatele ei.

Nu pot spune că m-a impresionat interpretarea verbală a lui Depp, deși o nimerește la fix pe accent, dar în mare parte își mormăie replicile de nu prea am înțeles ce zicea, iar „oui‟ a fost folosit până la exasperare.

Însă excelează la cea gestică, aproape că aduce ca un actor din filmele mute care trebuia să se bazeze pe expresii faciale pentru a transmite sentimente.

Există și momente emoționante, că știam ce urmează după un anumit punct, mai țin minte câte ceva de la istorie, și acele scene m-au atins, spre surprinderea mea, că până atunci nu eram deloc fanul filmului.

Închei cu o laudă, chiar dacă palatul era plin de bufoni și clovni ce acum și-ar găsi locul doar la circ sau la spitalul de nebuni, vizual se prezintă excelent.

Impresionează, la fel ca Shakespeare in love, prin costumele extravagante, unele impresionate, plăcute privirii, dar cu siguranță un chin imens când vine vorba de purtarea lor.

Iar cadrele panoramice cu Versailles-ul superb sunt o desfătare nemaipomenită pentru ochi.

 

🏆 Jeane du Barry – Verdict 👍 sau 👎

După ceva investigații cu ajutorul bătrânului Google, bănuiala mi-a fost confirmată.

Este un proiect personal al celei care s-a implicat în realizarea producției, fiind, așa cum am pomenit anterior, și scenaristă, și regizoare, și co-producătoare, și actriță principală.

Poate că pe ea a fascinat-o subiectul, dar pe mine nu. Apreciez un film de epocă, dar să fie unul bun care să ia în colimator un personaj meritoriu.

Aici Jeanne du Barry nu a atins acest etalon pe care poate că l-am setat prea sus.

Mai trist este însă că filmul se termină fix când viața ei devenea una dramatică și captivantă.

Din păcate, alegerea artistică a fost aceea de a ne citi la final de pe pagina de Wikipedia dedicată ei în loc să ne arate ce se întâmplă.

A insistat cu scene repetitive și inutile în loc să se concentreze pe toată viața, mai ales bucata din preajma Revoluției, pentru că atunci era de urmărit cu maxim interes.

Așteptam altceva, un film epic despre o personalitate marcantă a istoriei, dar am primit ceva destul de banal care m-a lăsat cu pofta-n cui tocmai când mă apropiam de momentul culminant.

De aceea nici să vreau și nu pot să-i pudrez mai mult de 6 peruci.

3 out of 5 stars (3 / 5)

YouTube #shorts

Trailer

IMDB

Rotten Tomatoes

About admin

Check Also

Jigokumon

Jigokumon

Oscar pentru cel mai bun film străin – Ediția 1954 După un an de pauză, …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *