Lightyear

Lightyear continuă dincolo de infinit franciza Toy story, iar Pixar ne aduce, prin acest film, originea îndrăgitului personaj Buzz Lightyear (Chris Evans – Knives out), a cărui voce îi aparținea în franciza originală lui Tim Allen.

Dar derapez, revin la Lightyear-ul PG de față și pornesc motoarele.

🎬 Premisă

Înainte a fi o jucărie, Buzz Lightyear a fost un personaj de film, preferatul lui Andy, băiatul în cămara căruia s-a născut Toy story.

Lightyear este un astronaut care colindă spațiul vast pentru a descoperi fel și fel de planete.

Una din misiunile sale cu Sfecla (așa este denumită nava sa) îl naufragiază pe o planetă inospitalieră, plină de pericole vegetale.

Captiv aici, împreună cu numerosul echipaj, Lightyear va încerca, de nenumărate ori, să găsească formula perfectă a unui cristal combustibil pentru a alimenta nava și a se întoarce pe Terra.

Dar ușor de zis, aproape imposibil de făcut pentru că testele dau rateuri peste rateuri.

Timpul trece, leafa merge (ups, cu gândul la politicieni), și Lightyear devine tot mai descumpănit, conștient că sunt mai mari șansele ca oasele să îi fie împrăștiate pe această planetă străină decât să fie îngropat acasă.

Însă se ivește o speranță.

💭 Comentariu

Banii vorbesc, melodia celor de la Holograf mi-a venit în cap când am început să urmăresc Lightyear, un film lipsit de orice fărâmă de farmec, un produs corporatist și rece, fără suflet, fără pasiune, fără originalitate.

Povestea este una dintre cele mai banale, semn că și Pixar a început să decadă în imaginație. Plus că mi se pare prea complicată prin conceptele prezentate (ce aduc a Interstellar sau The Adam project la un loc) pentru o animație adresată unei audiențe generale. Nici nu-i de mirare că mulți copii se plictisiseră pe la jumătate.

Am început bine, nu? Și abia m-am pornit.

Ideea din spatele filmului este una pe care am văzut-o de o grămadă de ori în alte producții, că vorba aia, nu ducem lipsă de explorări spațiale fictive.

Asta n-ar fi mare pagubă-n kerosen, dar scenariul din Lightyear nici măcar nu se screme să aducă o savoare pixariană unui concept deja învechit.

Întreg scenariul pare încropit pe genunchi, cu personaje mature care se comportă ca niște țânci răzgâiați, cu decizii dintre cele mai inapte și egoiste care n-au nicio logică și care, luate în realitate, ar duce la blamarea autorului, nicidecum la niște laude nemeritate.

Însă dincolo de toate astea, în Lightyear este omniprezent MESAJUL.

Băi nene, ăștia nu sunt zdraveni la cap, jur că simt că au luat-o razna de tot cu MESAJUL.

Sala era plină majoritar de țânci de 5-8 ani și ce să vezi în film? Două lesbiene care mai au și un copil.

Cum să le explici ăstora mici, care nu-s la vârsta de a le vorbi despre sex, ci abia acum descoperă că unii au șurubelniță și altele au piuliță, că două femei se căsătoresc și au un copil?

Nu este în regulă prezența în asemenea filme a vreunei scene cu conotații sexuale, indiferent că-s implicate sexe diferite sau același sex. Sunt copii de grădiniță la film, pentru numele lui Dumnezeu.

OK, aveți în minte propaganda asta gay, dar bag-o frate în filme pentru copii de peste 13 ani, că ălora poți să le explici cum e cu floarea și albinuța, cu floarea și floarea sau cu albinuța și albinuța.

Mai este un mesaj periculos, altă tematică a societății curente, aceea a egalizării forțate, în care ăia valoroși trebuie dați la o parte și înlocuiți cu proști, delăsători și incompetenți, o societate care crede că toți suntem speciali, de la cei care iau premiul Nobel până la cei care consideră The Kardashians o capodoperă.

Din acest punct de vedere, al mesajului, Lightyear este absolut oribil, pentru că ăia mici vor pricepe de aici că lasă că merge și așa, ce dacă-s tălâmb, leneș și incapabil, mi se cuvin aceleași lucruri ca ale ăluia care a muncit de i-a ieșit pe nas pentru a le obține. Pentru că, nu-i așa, suntem egali.

Lauda cea mai mare pe care o pot aduce filmului este referitoare la aspectul tehnic, aici nu este nimic de comentat, arată superb și animația este incredibilă, lucru de așteptat de la o producție Pixar. Dar atât, asta este tot ce am bun de spus despre film.

Nu știu ce să comentez cu privire la vocile actorilor, a fost animația dublată, deci aici trag linie.

🏆 Verdict

Lightyear continuă decăderea apoteotică a studioului mamut Disney pentru că livrează o altă animație lipsită de emoție, foarte grăbită, fără haz și cu personaje mediocre care au pretenția să fie tratate ca niște divinități.

Mai țineți minte precum Inside out, care te provocau intelectual, sau Up, care te înecau într-o băltoacă de lacrimi? Cu aduceri aminte am rămas.

Povestea este seacă și complicată pentru cei mici și, mai presus de toate, colcăie de mesaje „progresiste‟ neadecvate unei vârste atât de fragede, iar Disney își vede nestingherit de procesul spălător de creiere impus, o dau și eu în conspirații, de cei din umbră care ne vor și proști, și sclavi, și egali în toate, și uniformizați sexual.

Mă așteptam de la Lightyear să tăvălească moștenirea lui Toy story și să spulbere farmecul acelor filme, dar nici eu, cinicul, nu credeam că va fi atât de meschin prin ceea ce vrea să transmită.

Pregătiți-vă portofelele să cumpărați o grămadă de pisicuțe Botoșel (cum a fost tradus SOX), că eu deja am achiziționat 3.

Probabil Lightyear merită mai mult, dar sunt de neclintit când dau de asemenea producții concentrate mai mult pe MESAJ decât pe poveste.

1.5 out of 5 stars (1,5 / 5)

Recenzie video:

Trailer:

IMDB

Rotten Tomatoes

About admin

Check Also

Dragon Bal Super: Super hero

Dragon Ball Super: Super hero

Anime-ul cucerește cinema-ul, Dragon Ball Super: Super hero (un titlu cam neinspirat) fiind lansat și …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.