Nipemi Trăncăneală despre filme
Related Articles
Trec direct la Kung fu panda 4 că nu am mai avut timp sau răbdare să le iau la rând pe primele trei.
🎬 Kung fu panda 4 – Premisă 🕮
Toate merg ca pe găluști pentru marele războinic Po (Jack Black – The Super Mario bros. movie), drăgălașul panda dolofan care a ajuns la apogeul statutului de superstar.
Nimeni nu-i poate sta în cale, în afară de o strachină cu tăiței, deci viața este foarte bună cu el.
Doar că maestrul Shifu (Dustin Hoffman – Rain Man) îi răstoarnă toate planurile când îl anunță că trebuie să se retragă din postura de luptător și să treacă la cele spirituale.
Nu, nu să moară, că am scris spirituale, nu veșnice, ci să devină călăuzitor filozofic și slobozitor de învățături primordiale.
Pentru asta are nevoie de un înlocuitor.
Însă n-are timp de asemenea activități ce nu-i sunt pe plac pentru că apare Cameleonul (Viola Davis – Air) ce dorește să-i frece fure toiagul.
💭 Kung fu panda 4 – Comentariu 🍿
Trecut-au 8 ani de la al treilea film din această serie și iată că franciza are parte de tratamentul aplicat de un Hollywood ajuns la fundul butoiului cu idei, adică scularea din morți a nostalgiei.
Povestea din această animație nu este cine știe ce, ba chiar am rămas un pic dezamăgit pentru că este prea simplă și lipsită de imaginație, nefiind prima oară când sunt martorul unui asemenea tertip folosit de răufăcător.
Apariția filmului pare mai mult un strigăt de foame din partea studioului, o încercare de a mai smulge ceva cașcaval de la audiența care nici ea nu mai vrea să riște gologani pe producții originale.
Și a ieșit ceva banal care merge la siguranță, fără vreo fărâmă de curaj în a provoca privitorii în vreun fel anume la nivel intelectual.
Desigur, nu lipsesc povețele orientale care colcăie la fiecare pas și în fiecare scenă, iar numărul lor se simte forțat și ajunge chiar la exasperare prin întreruperea curgerii acțiunii pentru a mai arunca un truism mai mult decât evident.
Totul se simte ca o ciorbă regurgitată, hai să nu fiu chiar rău, ci reîncălzită.
Norocul filmului este că respectiva ciorbă este una gustoasă chiar de-i consumată și după câteva zile și asta ajută Kung fu panda 4 să intre în teritoriul decenței.
Glumițele sunt cele obișnuite, pe mine nu prea m-au amuzat, dar copiii râdeau cu gura până la urechi la năzbâtiile lui Po care o fi devenit expert în lupte, dar tot un împiedicat drăgălaș a rămas.
Luptele dintre bine și rău sunt intense și desfășurate într-o viteză amețitoare cu multe personaje implicate, totul pictat într-o multitudine de culori pentru a atrage atenția celor mici.
Cum era de așteptat, mizeria de 3D a estompat suficient de mult din intensitatea vibrantă a nuanțelor încât să mă enerveze, dar asta nu este nimic nou.
Chiar nu înțeleg de ce se mai tot insistă cu acest 3D obosit, făcut la mișto și fără sens. Gata, s-a dus farmecul incipient generat de senzația că suntem bombardați cu fel și fel de obiecte.
Aș plăti chiar mai mult pentru un bilet doar să văd filmul normal, 2D, fără giumbușlucuri inutile.
Când vine vorba de partea interpretativă trebuie să mă retrag la depou pentru că am urmărit versiunea dublată, singura disponibilă la mine.
Pe de o parte, a fost de rău deoarece am ratat savoarea replicilor actorilor originali și poate amuzamentul glumelor care sigur au fost traduse aiurea.
Pe de altă parte am scăpat de scrâșnetul insuportabil al vocii actriței Awkwafina (Shang-Chi and the legend of the Ten Rings), deci un bonus că am ieșit cu timpanele întregi, fără să-mi sângereze.
Să dea dracii de numai peste ea dau când merg la animațiile recente, de parcă doar ea știe să vorbească la Hollywood, Kung fu panda 4 fiind a opta animație care îi împrumută corzile vocale.
🏆 Kung fu panda 4 – Verdict 👍 sau 👎?
S-a simțit în mod vădit disperarea de a resuscita o altă franciză numai bună de muls bani.
În această parte a patra au dispărut foarte multe personaje îndrăgite prezente în filmele anterioare.
Din două mâzgăleli de peniță și trei vorbe aruncate în lehamite scenariul a scăpat de Tigress, Monkey, Mantis, Viper și Crane care pe mine m-au încântat în primele trei filme.
Cică povestea nu avea nevoie de ei, sanchi, vrăjeală de adormit pruncii, probabil au fost la mijloc niște neînțelegeri financiare.
Aș fi vrut să fie un pic mai serios având în vedere că abordează un subiect matur, trecerea către un rol de înțelept, adică un fel de bătrânețe de care nu scapă nimeni, părând a fi un fel de sfârșit de drum pentru Po.
Dacă până acum ne-am tot zbenguit ludic pentru că ne țineau încheieturile și aveam chef de bancuri și snoave, poate acum era timpul pentru ceva mai meditativ, însă n-a fost să fie.
Până la urmă important este că s-au amuzat cei mici pe care franciza vrea să-i agațe și să-i transforme într-o nouă generație de fani.
De capul meu în mod cert nu m-aș fi dus atât de sus, dar fac o medie între ce am simțit eu și cum a experimentat puștanul animația. Așa că am să plantez 7 sâmburi roditori.
(3,5 / 5)
