Nipemi Trăncăneală despre filme
Related Articles
Rup cămașa de pe mine ori de câte ori apare un film cu „titanicul‟ cinematografiei românești, Dorian Popa, așa că nu aveam cum să ratez Mentorii, o comedie cu mare influență.
🎬 Mentorii – Premisă 📖
Johnny Baltă (Cătălin Bordea – Teoria conspirației) este un băiat de bani gata, exponentul perfect al cocalarului de Dorobanți.
Petrece în fiecare noapte, se distrează în cluburi de fițe, aruncă bancnote europene în toate direcțiile cu nemiluita, conduce mașini fițoase și înșurubează piulițe mai ceva decât o bormașină.
Însă tac-su (Adrien Titieni – Duel în trei) se satură de comportamentul viitorului moștenitor al imperiului, așa că-i taie accesul la bogăție și îi dă un termen de 6 luni să demonstreze că se poate descurca de unul singur.
Ce credeți că face Johnny? O ia de jos, ca omul de rând? Nici vorbă, apelează la trei boarfe sociale, le zice, mai nou, „influenceri‟, cerându-le ajutorul pentru a depăși această perioadă grea.
Flex Barbarul (Dorian Popa – Un altfel de Crăciun) este expertul în fitness, ocupându-se de trup, Sandra Senzorial (Loredana Groza) este cu integrarea în spiritual, iar Robby Anonimul (Radu Bucălae) umblă cu finanțele, dând sfaturi despre cum să faci bani.
💭 Mentorii – Comentariu 🍿
Să nu credeți că o să fiu dinadins vreun măgar nesimțit, așa că încep cu o laudă la adresa filmului.
Ideea de la care a pornit este una excelentă pentru că, la bază, se vrea o comedie care parodiază toată șatra de vedete de hârtie igienică reciclată care cred că dacă au acces la Internet devin automat mentori.
Subiectul este unul relevant, mai ales că în România gradul de analfabetism funcțional se situează între 40% și 45%, iar otrepele astea cu figuri de modele de urmat au mare succes printre mințile aflate într-un permanent concediu de odihnă.
Da, o scriu fără să umblu cu mănuși, nu există prostie mai mare decât să-ți ghidezi deciziile, și chiar viața, după sfaturile unor excremente vorbitoare care fac asta DOAR pentru bani.
Din păcate, deși conceptul mustește de potențial, scenariul este catastrofal din punct de vedere al comediei.
Nu mi-a venit să cred că a fost nevoie de patru participanți la scrierea lui, iar acesta să conțină, cel puțin conform definiției mele, un număr impresionat de 0 GLUME.
Aș caracteriza filmul ca fiind un borde…, o casă de toleranță, că sună mai bine, plină de târfe leproase și sifilitice.
De afară arată bine, ca un loc al plăcerilor, dar odată ce pășești înăuntru îți dai seama că ai făcut o alegere execrabilă.
Nu am râs deloc pentru că filmul nu a generat vreo situație amuzantă care să-mi nască o reacție care necesita hohote pentru a o exterioriza.
Hai că exagerez, sunt vreo două poante aruncate acolo, să dea gust, dar ghiciți ce? Și ele furate de prin alte părți.
Să nu-mi spuneți că este prima oară când o auziți pe aia: dar ce, domnule, vrei să vorbești cu ea în loc s-o mănânci?
Serios? Ăsta a fost nivelul maxim al comediei? Furtul de glume auzite aievea?
Scenele se perindă la foc automat, fără vreo logică în desfășurarea acțiunii, aproape că nici nu seamănă a film de sine stătător, mai degrabă este o colecție de scheciuri prost încropite într-un tot lipsit de omogenitate.
Nu a ajutat nici editarea haotică, fără coerență, unele secvențe venind de nicăieri și ducând niciunde.
Dacă tot m-am împiedicat de partea tehnică, nici asta nu este strălucită, se abuzează atât de mult de filmările cu drona încât rușii ar fi invidioși pe numărul dispozitivelor aflate în aer.
Măcar se aude decent, nu-mi aduc aminte de vreun moment în care să-mi fi ciulit urechile pentru că nu pricepeam ce dejecții verbale deversează actorii.
Bine, asta și poate pentru că toată lumea țipă.
O altă bubă enervantă a fost plasarea de produse făcută, în mare parte, ostentativ și fără tact. Deh, avem un regizor de reclame.
Au fost cel puțin patru scene separate dedicate unei anume băuturi carbogazoase în care camera de filmat s-a concentrat pe sticle sau pe doze, nu pe personaje.
Asta pe lângă alte secvențe în care ni se explica fix ca la proști ce proprietăți are nu știu ce produs și ce economii faci dacă alegi să cumperi din nu știu ce supermarket.
Măcar reclamele făcute la păcănele, credeați că scăpați de ele?, au fost unele subtile, fără să te bată la cap.
Toate personajele sunt niște clișee ambulante și unidimensionale care știu să facă un singur lucru pe care îl repetă până la exasperare.
În capul listei răutăților a fost Dorian Popa a cărui execuție actoricească s-a rezumat la a-și arăta fizicul impresionant ori de câte ori avea ocazia și la a-și urla replicile imbecile de credeam că o crape ceva în el.
Ce să mai, joacă un dobitoc cu creierul cât un sâmbure de măslină, dar cu mușchii cât pepenii de Dăbuleni.
Loredana face pe mironosița hodoroagă care toarnă fraze ezoterice lipsite de orice inteligență sau profunzime. Mă întrebam dacă interpretează un rol sau se joacă pe ea însăși.
Scuipă fel și fel de baliverne inutile care prind la fraierii care visează conexiunea cu spectrul astral și care se închină la divinitate pentru vindecarea unei boli în loc să se ducă la spital.
Cât despre Radu Bucălae, rolul său este exponentul clasic al iubitorului de piramide, dar nu egiptene, ci al schemelor de această formă geometrică, scheme cu care vrea să se îmbogățească pe spinarea naivilor.
Și acest personaj nu este de ieri, de azi, îl știm de pe vremea Caritas, iar aceste inginerii financiare au evoluat, acum s-a ajuns la criptomonede.
Constanta este reprezentată de proștii care pică și tot pică în această plasa iluzorie din cauza promisiunii de a obține bani mulți fără să ridice vreun deget.
Atât timp cât vor exista astfel de specimene, asemenea scheme vor avea succes.
Știu că nu-i deloc frumos să caracterizezi un om după înfățișarea lui fizică, dar când și-o face cu mâna lui, parcă și-o caută singur.
Există o vedetă care își face apariția în acest film de ar face-o pe Muma Pădurii să pară o Afrodita divină.
N-o să apelez la clasica glumă cu pompa de desfundat veceul, că este prea simplistă, cert este că la vederea acelei vedete mi-a murit viezurele în vizuină.
Prezența ei vizuală emană aceeași senzație de plăcere ca un șmirghel frecat de prepuț.
Nici măcar Cătălin Bordea nu poate salva filmul de la un picaj direct în hăul fosei septice pentru că personajul său este unul incoerent.
Înțeleg că-i prost de dă gropi, dar nimeni nu poate fi atât de imbecil încât să nu cunoască niște chestii elementare.
Menționez doar una, nu-și dă seama că femeile pe care le plătește pentru sex nu sunt zâne care-i îndeplinesc dorințele, ci au mulți ani de muncă intrați adânc în cartea lor de muncă.
Și ăsta este unul din multele aspecte care fac din Johnny o caricatură ratată care nu convinge deloc prin evoluția sa.
De asemenea, dialogurile sunt nu doar atroce, ci și fantastic de false. Filmul colcăie de specimene care au citit cel mult cerealele sub formă de litere, dar limbajul lor este unul destul de îngrijit.
Nu se înjură, nu sunt folosite cuvinte neapărat dure, aici este o neconcordanță între caracterul personajelor și felul de a vorbi, nu se pupă de loc.
Este ca și când l-ai vedea pe Hitler rugându-se într-o sinagogă, ceva dă cu minus, deranjează creierul.
🏆 Mentorii – Verdict 👍 sau 👎
Nu-i deloc dezastrul catastrofal pe care îl așteptam, eram convins că va reuși marea performanță de a fi mai prost decât Țăndări, dar iată că m-a surprins.
Apreciez intenția lăudabilă, aceea de a ironiza pe cât de mult posibil această așa-zisă nouă meserie de „influencer‟, dar execuția narativă este complet ratată.
Sunt de acord cu mesajul transmis de film, că acest venin virtual reprezentat de nulități absolute nu poate influența decât orificiul pe unde iese rahatul, dar nu pot să-i plasez alți lauri pe cap.
Se continuă moda infectă de a băga în filme fel și fel de vedete care nu au treabă cu actoria, de aceea capitolul thespian este deficitar.
Sunt evidente motivele pentru care avem cântăreți sau figuri notorii de la televizor, dar asta nu înseamnă că este și o direcție bună.
Cam asta a fost și cu Mentorii, un alt rebut care contribuie la îngrășarea gropii de gunoi așa-zis amuzante care a răsădit acum ceva ani cu mizeriile lui Selly și BRomania.
Știu că am fost o jivină în acest articol, dar asta mi-e esența, nu am milă când dau peste niște cancere cinematografice.
Este atât de sec filmul încât vreau să-i dau 3, dar nu știu sub de formă pentru că nu are ceva anume care să iasă în evidență. Așa că vă las pe voi să interpretați semnificația imaginii de mai jos.
(1,5 / 5)
