Star Trek: The final frontier a fost lansat în anul 1989, un an de referință pentru istoria românilor.
🎬 Star Trek: The final frontier – Premisă 📖
Cât timp le este reparată copaia spațială aflată într-o stare avansată de degradare, cea mai mare parte a echipajului este în permisie pe Terra.
N-apucă ei bine să frigă un grătar și să depene amintiri din copilărie că le este încredințată o misiune acolo unde nimeni nu se aștepta.
Pe planeta păcii, Nimbus III, a avut loc o răzmeriță în urma căreia puterea a fost preluată de Sybok (Laurence Luckinbill), o făptură din aceeași specie ca Spock.
Chiar dacă nava Enterprise nu este pregătită pentru o asemenea deplasare lungă, Kirk este nevoit să revină la butoane și să încerce să rezolve situația cât mai pașnic.
Slabe șanse pentru așa ceva pentru că spre aceeași direcție se îndreaptă și o navă klingoniană de război ai cărei ocupanți au ceva de împărțit cu Kirk.
💭 Star Trek: The final frontier – Comentariu 🍿
Filmul nu-i deloc ceea ce trebuie, l-am perceput mai degrabă ca o groapă scumpă de nisip în care să se joace și William Shatner (The search for Spock), el regizând producția.
Că doar nu se lăsa mai prejos decât colegul Leonard Nimoy (The wrath of Khan) care semnase două dintre filmele precedente.
Povestea nu are deloc farmecul universului Star Trek, prima jumătate se vrea o copie palidă de Star Wars deoarece avem acțiune cu lasere, baruri dubioase pline de creaturi stranii și glume impotente.
Ba chiar una dintre dume a avut o trimitere deloc subtilă către A new hope, poantă pe care nu am găsit-o deloc amuzantă.
Că a fost și niscai acțiune contondentă într-un film Star Trek nu e de mirare, că nu-i prima oară, problema este că am găsit-o neinspirată și încercând să copieze franciza mult mai reușită din punct de vedere financiar.
Cum bugetul a fost undeva pe la 30 de milioane de dolari, nici mult, nici puțin pentru acea vreme, aveam mai multe așteptări pe acest palier, însă am fost dezamăgit.
Efectele speciale arată groaznic, iar scuze nu prea mai există, tot în 1989 apărea și un The abyss, spre exemplu, care arată excelent chiar și azi. Bine, a avut un buget sensibil mai mare, dar a fost și mult mai ambițios.
În fine, trec peste partea incipientă a filmului pentru că ea nu prea contează cu adevărat în poveste, jumătatea secundă începe să se simtă a producție Star Trek deoarece intră în scenă elementul filozofic.
Scenariul nu glumește când vorbește despre Final frontier, chiar este vorba despre frontiera finală, personajele căutând în centrul universului ființa supremă.
Știți la ce mă refer, că religiile pământene au dus războaie în numele ei, iar în film speciile extraterestre au și ele o astfel de creatură omniscientă, omniprezentă și omnipotentă pe seama căreia pun nașterea universului.
Din păcate, epopeea descoperirii acesteia și discuțiile religioase și filozofice pe tema sensului existenței sunt redundante pentru că au fost deja abordate cam în același stil în The motion picture.
Ce am scris acolo își găsește aplicabilitate și aici, subiectul atacat fiind asemănător, iar deznodământul nu vine cu vreo surpriză, deja știam către ce se îndreaptă pentru că-i destul de transparent scenariul.
Asta nu înseamnă că întrebările logice și dizertațiile verbale nu au sens în film, ba chiar sunt de așa natură încât nasc controverse și sunt numai bune de disecat la o bere rece și o sămânță decojită.
Însă, per ansamblu, realizarea nu este deloc coaptă, pare un fel de demo pe care-l faci pentru a arăta de ce ești în stare.
Sunt multe erori tehnice, oh Doamne, n-o să uit prea curând urcușul spre vârful navei când vedem în fugă puntea 35, apoi 52, urmată de 64, iar 52 și apoi 78.
Asemenea amănunte mă irită la culme, le-o fi fost greu să scoată fracțiunea de secundă în care apare pentru a două oară 52?
Să nu mai zic că există o discrepanță uriașă între vizual și reacții. Se mira echipajul la văzul a ceva de zici că era ceva nemaipomenit, ceva ieșit din comun, ceva fantasmagoric.
Când colo, erau niște bolovani și coloane pietroase ca-n Marele Canion.
Pentru atât se udau oamenii?
O să mai menționez și o coincidență care m-a făcut să râd, cât era universul de mare, fix doi colegi de bancă din timpul școlii s-au nimerit să se dueleze intelectual după atâta amar de vreme.
Eu nu mă întâlnesc cu vecinul, iar ei dau unul peste altul pe o planetă aflată la dracu-n praznic?
🏆 Star Trek: The final frontier – Verdict 👍 sau 👎
Nu mi-a plăcut filmul pentru că nu încearcă deloc să ajungă acolo unde nimeni nu a mai ajuns.
Din contră, este o realizare derivativă din alte producții ale seriei, urmând pașii deja bătătoriți în anii anteriori.
Iarăși descoperirea ființei sublime? Iarăși niște klingonieni fierți pe Kirk? Iarăși aventuri comice pe Terra?
Nu este de mirare că acest film este considerat de mulți a fi cel mai puțin reușit din seria cu echipajul inițial.
Urmează să văd și Star Trek: The undiscovered country, dar sunt de pe acum convins că va fi peste The final frontier.
Nu am menționat actoria pentru că este aceeași, doar că interpreții sunt mai în vârstă și se simte asta, mai ales în cazul lui Walter Koenig care arată mult îmbătrânit.
Am să-i înalț 4 munți pe care să se cațăre Kirk și nu pot decât să sper că nu va cădea într-un hău mortal.