Tales from Earthsea

Tales from EarthseaAnul 2006 ne-a adus din partea studioului Ghibli filmul Gedo senki sau Tales from Earthsea.

Este bazat pe seria de cărți Earthsea semnată de Ursula K. Le Guin.

 

🎬 Tales from Earthsea – Premisă

Acțiunea poveștii ne duce într-un tărâm mitic, probabil învecinat cu Westeros, pentru că niște dragoni își fac de cap prin văzduh.

Dar nu ei sunt atracția filmului, ci tânărul prinț Arren și arhimagul Sparrowhawk.

Cei doi își unesc forțele din întâmplare și pornesc într-o aventură fantezistă întrucât personajul negativ, Cob, un vrăjitor potent și puternic, vrea să le ia glanda.

La mijloc se mai bagă și niște frumuseți feminine, o femeie strașnică și o copiliță aparte, că doar nu pleci la război fără să ai un motiv serios să vrei să te întorc acasă întreg.

Ah, și avem și o sabie cu proprietăți magice care va juca un rol important spre finalul animației.

 

💭 Tales from Earthsea – Comentariu 🍿

Se pare că am ajuns într-un punct nevralgic din istoria lui Ghibli pentru că acest film este regizat de Miyazaki, dar nu de Hayao, ci de Gorô.

Nu, nu ăla din Mortal Kombat, ci de fiul marelui maestru multipremiat cu Oscar.

Că până și în Japonia nepotismul este o unealtă des folosită.

Ca atare, animația este una seacă, nu are niciun element specific care să dea senzația că face parte din portofoliul acestui studio.

Pe de o parte, sursa de inspirație nu este niponă, pe de altă parte, povestea este banală și nu încorporează elemente din mitologia asiatică.

Arată și rulează fix ca o producție de la Hollywood, dacă nu se vorbea în japoneză aș fi jurat că urmăresc un desene animat de la Disney.

Nu este un film exagerat de rău, doar că se plasează departe de standardele stratosferice cu care m-au obișnuit producțiile de căpătâi ale acestui studio.

Este prea de copii și transpune pe ecran o fleșcăială de aventură, una pe care am văzut de nenumărate ori și care m-a plictisit după primele 10 minute pentru că știam pas cu pas ce urmează să se întâmple.

Nu doar că aveam un sentiment apăsător că am mai urmărit așa ceva, dar scenariul nici nu încearcă să ascundă puținele surprize pe care le-a pregătit.

Dacă era ceva deasupra căruia plana o umbră de mister, s-a asigurat dialogul că va spulbera enigma.

Asta în loc să ne lase și pe noi să ne prindem de anumite chestii, să ne folosim creierul, că de asta îl avem în dotare. O fi animație, dar asta nu înseamnă că trebuie să fie și simplistă.

Tales from Earthsea

 

Încerc să nu fiu prea draconic cu Tales from Earthsea, că este, până la urmă, o animație pentru copii, dar după ce am primit capodopere ca Spirited away sau Grave of the fireflies, așteptările mele sunt altele.

Dacă voiam o aventură cu săbii și vrăjitorii care să atingă toate clișeele posibile ale unui asemenea basm, rămâneam în Cetatea Filmului, că găseam acolo duzini peste duzini de astfel de realizări cinematografice.

Putea măcar să insereze niște teme simbolice, ceva mesaje subliminale sau scene cu schepsis pe care doar adulții să le priceapă.

Însă totul este prea liniar, prea cuminte, prea plat, prea fad, neavând ceva atrăgător pentru mintea adultă.

Nici la nivel vizual nu arată cine știe ce, totul se încadrează în laitmotivul pe care l-am luat în brațe, banal și atât.

Are și o coloană sonoră pe undeva cu o piesă de rezistență, dar deja i-am uitat ritmurile. Ca o comparație, încă îmi răsună-n cap refrenul de la My neighbor Totoro.

 

🏆 Tales from Earthsea – Verdict 👍 sau 👎?

Există o mare diferență estetică, scenaristică și stilistică între acest film și ce înseamnă Ghibli.

Când vezi un cârd de lebede traversând în sincron un lac te sensibilizezi tot.

Când vezi un gâscan obosit bălăcindu-se te uiți din instinct, dar nu prea există farmec.

Nu vreau să spun că Gorô n-are talent, că a regizat ulterior alte filme pentru Ghibli, deci o fi și el bun de ceva.

Poate nu a fost povestea potrivită pentru a fi adaptată, prefer ca animațiile japoneze să abordeze basme autohtone, unele care să se plieze pe cultura și mitologia lor.

Deși, ce-i drept, Howl`s moving castle a apelat la aceeași tactică, a inspirației dintr-o carte scrisă de un autor vestic, dar acolo la cârma a fost Hayao, el poate și din piatră seacă să scoată perle.

Măcar a avut un contrast captivant între naturalul vibrant și arhitecturalul decrepit.

Cum nu sunt învățat cu munca fizică, nu am puterea să-i bag plugul în mai mult de 5 brazde.

 2.5 out of 5 stars (2,5 / 5)

IMDB

Rotten Tomatoes

About admin

Check Also

Kahaani

Kahaani

Îmi iau zborul în trecut, în 2012, când a apărut Kahaani, un thriller indian ce …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *