Nipemi Trăncăneală despre filme
Related Articles
După o infinitate de probleme iată că rebootul The Crow a ieșit din iad la lumina zilei.
🎬 The Crow – Premisă 📖
O tânără neliniștită (FKA twigs) pe numele ei Shelly intră în bucluc din cauza unui clip video care l-ar putea afecta pe antagonistului filmului, Roeg (Danny Huston – Horizon: An American saga – Chapter 1).
Face ea ce face și scapă de urmăritori, dar ajunge într-un centru de detenție-dezintoxicare unde îl întâlnește pe Eric (Bill Skarsgård – Barbarian), alt suflet frânt care-și face veacul pe acolo.
Vorba cântecului nemuritoarei Mădălina Manole, s-au văzut, s-au plăcut, iar relația de amor dintre ei escaladează rapid de la o simplă scânteie plăpândă la o vâlvătaie mistuitoare.
În fine, vorba lungă, sărăcia omului, iubăreții evadează de acolo că nu mai era de stat, însă se pare că n-au noroc.
Sunt prinși de slugile ăluia rău, ambii sunt uciși, dar Eric este resuscitat de o forță divină pentru că trebuie să răzbune moartea iubitei sale.
Și se transformă în Cioara aducătoare de moarte și durere.
💭 The Crow – Comentariu 🍿
O spun din capul locului, nu o să fac comparații cu originalul din 1994 pe care abia l-am văzut pentru că nu are rost, altfel ar trebui să îngrop filmul de față la o adâncime apropiată de nucleul pământului.
Sunt cunoscute dificultățile prin care a trecut producția până să ajungă să fie lansată pe marele ecran, schimbând actori principali și regizori cam de câte ori a venit Napoli antrenor la Craiova lui Mititelu.
Cu toate astea, producătorii nu s-au dat bătuți, n-au priceput mesajul clar, așa că au insistat cu realizarea acestui The Crow, iar rezultatul a fost unul dezastruos financiar.
Hai să încep cu ce nu mi-a plăcut, că avem ceva de stat în această stație.
În primul rând, actorii nu mi se par deloc potriviți în rolurile interpretate, nu zic că nu au talent, dar nu se pupă cu personajele.
Iese în evidență, în sens negativ, FKA twigs, care-i cântăreață, o avea talent acolo, dar aici numele ei tradus în română (rămurele) este perfect, pentru că pe actorie este lemn uscat.
Are o atitudine arogantă, tupeistă, numai salvare nu cere, mai degrabă îți vine să-i încui cu lacăte cazanul din iad în care fierbe decât să o izbăvești din furcile diavolului.
Nici Bill nu are ce căuta într-un asemenea rol, este prea pămpălău în comportament și făcut țăndări în minte, plus că și trupul îi arată mai degrabă ca o hartă de Fortnite.
Ziceam că nu fac comparații, dar îmi permit una singură, este la ani lumină de apariția fizică a lui Brandon Lee în același rol.
Dacă Brandon era masculinitatea feroce în parpalacul negru, lui Bill (Boy kills world) îmi venea să-i întind 5 lei să-și ia o pâine.
Despre personajul negativ nu prea am ce pomeni, că nu-i deloc memorabil, nu a transmis teroare sau pericol, doar vorba era de el.
Apropo, oare ce le șoptea oamenilor la ureche de aveau acele reacții disperate și șocate? Singurele cuvinte la care mă pot gândi că ar genera asemenea traume ar fi „Șoșoacă președinte‟.
În al doilea rând, povestea de dragoste nu m-a convins, deși se insistă mult pe ea, nu a reușit să mă sensibilizeze, fiind una mai degrabă adolescentină, nu una matură, trecută din multe încercări.
Nu prea îmi vine a crede că după două zile de giugiuleală, gata, ai decis că ți-ai găsit sufletul pereche pentru care te-ai lupta și cu Satana pentru salvarea jumătății.
În al treilea rând, și ultimul, durează foarte mult până când Cioara eclozează din găoace, atât de mult încât mi se clociseră toate ouăle răbdării.
Cred că abia după vreo 60-70 de minute și-a adus aminte scenariul ce titlu are filmul și a decis să treacă și la acțiune, că până atunci a fost doar cu fluturași de iubire, nu cu ciori răzbunătoare.
În ciuda tuturor acestor probleme, nu mi s-a părut a fi rebootul rebut așa cum am fost determinat să cred de unele recenzii de peste ocean care-l numeau cel mai prost film al anului.
Asta este încă o dovadă că nu are rost să te iei după unul și după altul, singura părere care contează pentru tine este părerea ta.
Eh, să nu credeți că l-am găsit a fi cine știe ce reușită, nu, tot un film slab rămâne, dar are și părțile lui bune
Ups, am vorbit la plural? Scuzați-mă, are o singură parte care merită laude, o scenă de acțiune care are loc la Operă.
Apare prea târziu, dar a meritat cu prisosință așteptarea deoarece Eric scoate sabia din teacă și începe să decupeze în fel și chip nătărăii nătăfleți care tot trăgeau în el deși vedeau că gloanțele n-au vreun efect.
Când sabia începea să fluture în toate direcțiile, când sângele picta forme grotești și când membrele secționate valsau macabru n-am avut altceva de făcut decât să rânjesc satisfăcut pe toată durata secvenței.
Și este una suficient de lungă încât să-mi potolească pofta de violență exagerată, de aceea mă declar mulțumit din acest punct de vedere. Atenție, doar din acest punct de vedere.
Hai că m-am scremut și am mai găsit ceva ce seamănă a laudă, atmosfera este una sumbră, lipsită de firicele de speranță, fără glume să-mi zbârlească penele, iar muzica utilizată se potrivește cu acest ton sinistru.
🏆 The Crow – Verdict 👍 sau 👎
Filmul are penajul mânjit cu mult găinaț corporatist și nu-și justifică existența pentru că era de așteptat să fie un produs nereușit având în vedere toate belelele prin care a trecut.
Este suficient să vă uitați pe pagina de IMDB a lui The Crow la secțiunea „Produced by‟ pentru a vă da seama că a fost ceva în neregulă cu realizarea filmului.
Apar 33 de nume acolo, un număr uriaș de băgători în seamă care nu anunță deloc lucruri bune. Ca o comparație, Avengers: Endgame are 16 nume la acel capitol, iar Avatar doar 8.
Și vorbim despre două producții care se află pe un alt palier al complexității tehnice.
Oare ce haos o fi fost prin sălile de ședință de a ajuns acest The Crow, un film simplu, să aibă de 4 ori mai mulți producători decât filmul cu cele mai mari încasări din istorie?
Uneori trebuie să înveți să renunți în momentul potrivit, vedeți exemplul Batgirl, decât să insiști prostește și încăpățânat cu un proiect sortit eșecului încă din scutece.
Rezultatul? Un film pe care nu l-a cerut nimeni și un film care reprezintă un eșec financiar uriaș, 10 milioane dolari încasări la nivel global în primul weekend în condițiile în care a avut un buget de 50 de milioane.
Nu-i chiar ca Borderlands, dar este, totuși, un rateu colosal.
Personal, nu am cum să-l bag în discuție pentru vreun top 10 al celor mai proaste filme pe 2024, dar nici nu pot să-i smulg mai mult de 5 pene.
(2,5 / 5)
