Vivarium face parte din elitista categorie a filmelor: WTF (românescul ce PLM) am văzut?
În film avem parte de un cuplu tinerel format din învățătoarea Gemma (Imogen Poots) și grădinarul Tom (Jesse Eisenberg).
Cei doi nu-s căsătoriți, dar sunt dornici de a se așeza la casa lor. Cum meseriile lor nu urlă deloc lux și fast, le este greu să găsească o căsuță a lor (bine, peste 30 de ani a lor) care să fie pe măsura bugetului subnutrit.
Marele lor noroc este că dau din întâmplare peste o agenție imobiliară unde un domn Martin le bagă sub năsucuri o ofertă de nerefuzat. Un om zdravăn la cap ar face imediat cale-ntoarsă la vederea lui Martin, unul dintre cele mai ciudate personaje care au împodobit ecranele, dar ai noștri iubăreți sunt disperați după o casă, așa că mintea nu le mai funcționează cum trebuie.
Oricum, în film sunt destule scene care-ți încrețesc pielea și nu ai lua în realitate deciziile tâmpe pe care le iau personajele, dar trec peste asta.
În apropiere se află un nou cartier rezidențial denumit Yonder (să vină oare de la Wonder denumirea? Sau este un termen jargon pentru You wonder?).
În fine, nu mai fac semantică pe tema denumirii locației pe care cei doi îndrăgostiți o vizitează, dar încerc să trag de timp, să-mi așez gândul în ordine.
Ajunși acolo, toate par pe roze, de fapt, pe verde, că toate casele-s verzi și identice, coșmarul bețivilor, și așezate atât de simetric încât te ia cu frisoane gândindu-te la geometria de liceu.
Prin preajmă nu este țipenie de om, ăștia doi își văd de treabă cercetând casa prin toate cotloanele să vadă dacă le place.
Când să îl mai ia la întrebări pe Martin despre una, despre alta, ia-l de unde nu-i.
Și de aici pornește filmul. Și tot aici mă opresc și eu pentru că Vivarium devine, cum naiba să traduc weird shit, o fecală stranie.
Pricepe drace dacă ai ce.
Se transformă dintr-o vânătoare de imobiliare într-o metaforă atât de absurdă și densă (dacă asta o fi) încât te uiți la Vivarium cu o privire hipnotizată, nu îți poți lua ochii de la ecran deși ceea ce vezi nu are deloc sens.
Nu știu ce să mai scriu despre film, că orice îmi trece prin cap poate fi spoiler. Sau poate nu. Sau dracu mai știe.
Cert este că Vivarium este un film extrem de ciudat, nu știu dacă este simandicos, din acela destinat doar minților luminate, de ai nevoie de 3 doctorate să îl pricepi, sau pur și simplu este o bătaie de joc la adresa neuronilor și filmul, în realitate, nu transmite nimic, doar este un experiment eșuat plecat de la o idee interesantă.
Dacă vreți o comparație, deși sunt diferite, seamănă oarecum cu mă-sa lui Darren Aronofsky, de fapt, Mother!.
Filmul este stilizat peste măsură, cu o simetrie stranie ce te îngrozește deși nu este deloc violent. Bașca aruncă în arenă și un personaj înfiorător la nivel psihologic și trebuie să ai tărie (la propriu) să reziști fără să te apuce toți nervii.
Poate scriu cam criptat, însă ambiguitatea din Vivarium constă tocmai în ambiguitatea sensului filmului, fie mesajul este atât de evident încât îți dai seama repede despre ce este vorba pentru că se insistă prevestitor pe o anumită scenă ce are conotații simbolice neascunse, fie ideea pe care o transmite este atât de adânc îngropată într-un hău plin de substraturi impenetrabile de metafizică încât nu ai șanse să ajungi la ea.
Eu am ales calea mai lașă și m-am oprit cu interpretarea la mesajul evident, fiindu-mi lene să încerc să găsesc ceva mai profund de atât.
Mi-e și teamă să mă iau de erorile logice din film, cum ar fi o anume cantitate de moloz care rămâne aceeași, ba chiar scade, în timp ce Tom își face treburile. Dar pentru orice eroare se poate găsi scuza că așa este locația în care se află cei doi protagoniști, guvernată de alte reguli. Și nu aș putea contrazice o astfel de scuză.
Oricum, la interpretarea pe care am ales-o, mi se pare că ar fi ceva de reproșat ideii adoptate de cei care au pus-o în practică.
Dar gata, termin abureala de la Vivarium scriind că ambii actori care au tras greul filmului și-au făcut treaba, Gemma (Imogen Poots) rămâne mămoasă, ca o prelungire a meseriei ei de învățătoare, iar Tom (Jesse Eisenberg – Zombieland: Double tap, Now you see me 2, Batman v Superman: Dawn of justice) nu se simte bine dacă nu-și bagă lopata în gaură (și nu este vreun eufemism).
Nu am idee ce notă să dau filmului, dacă îi dau 2, nu mă va condamna prea multă lume, dacă îi bag sub nas un 8, cred că nu s-ar supăra careva, dar fac o medie și îi dau 6.
Ce? 2 și 8 nu dau media 6? Bine ați venit la Vivarium unde nimic nu are sens.
(3 / 5)Trailer: