Nu dați cu pietre, era 7 dimineața când am văzut You are so not invited to my Bat Mitzvah pe Netflix că așteptam să se deschidă biserica.
Și n-avem ce face, așa că m-am invitat singur la acest film.
🎬 You are so not invited to my Bat Mitzvah – Premisă
În acest film o adolescentă, Stacy, se pregătește de marea sărbătoare dată în cinstea intrării ei în rolul de femeie.
Doar că la acea vârstă încă nu-i coaptă la minte și trece prin dramele obișnuite ale vieții școlare cu iubiri neîmpărtășite, rivalități cu fetele populare și chicoteli cu prietenele.
Însă un băiat pe care au pus ochii toate mimozele de la școală bagă râcă până și între cele mai bune amice care se ceartă la cuțite.
De aici se declanșează o serie de micro scandaluri care asigură combustibilul acestui film.
Mno, cam atât despre premisă, că și așa este mai mult decât suficient.
💭 You are so not invited to my Bat Mitzvah – Comentariu 🍿
Anunț cu surle și trâmbițe că acest film este printre cele mai bune zgomote de fundal din câte există.
Mai repede l-am ascultat decât l-am văzut pentru că nu avea rost să obosesc și auzul și ochii la el deoarece nu se întâmplă nimic interesant în el.
Dacă dicționarul ar avea poze lângă cuvinte, cu siguranță posterul filmului ar fi fost așezat lângă definiția banalității.
Este veșnica poveste despre începutul drumului prin care se face trecerea de la copilărie la maturitate, dar nu are nici măcar o sămânță firavă de originalitate.
Faptul că totul se petrece în sânul unei comunități evreiești nu aduce ceva nou, putea fi vorba despre orice altă religie implicată, povestea era aceeași.
Adică plictisitoare.
Comedie nu este din orice unghi aș privi-o. Are o singură glumă care m-a făcut să-mi desfac buzele și să le țugui într-un simulacru de zâmbet, dar cam atât.
În rest zero barat la râsete.
Singurul scop al existenței acestui film a fost ca Adam Sandler să-și bage tot neamul în distribuție, chit că femeile din viața lui n-au talent nici cât negru sub unghie și primesc roluri doar în filmele capului familiei.
Sunt conștient că nu este pentru mine acest film, dar și de ar fi fost setată povestea într-o lume creștină la fel de ternă ar fi fost.
În afară de istericalele cauzate de vârsta la care hormonii preiau conducerea creierului, deci am avut parte de multe țipete, urlete și scâncete, filmul nu iese cu nimic în evidență.
M-a mai băgat în ceață și cu o grămadă de expresii în ebraică netraduse de Netflix de n-am priceput vreun sfert din dialoguri.
Are, totuși, un mesaj legat de obsesia pentru tot ce ține de frumusețe artificială, astea mici boindu-se în fel și chip de zici că era Halloween.
Dar în loc să fie taxat acest comportament, să fie trase niște povețe din superficialitatea asta extremă, filmul tace mâlc și nu comentează nimic pe seama acestui flagel.
🏆 You are so not invited to my Bat Mitzvah – Verdict 👍 sau 👎
Este doar un film de umplutură, realizat în baza contractului gras pe care Adam Sandler îl are cu Netflix și omul trebuie felicitat pentru afacerea bănoasă pe care a pus mâna.
Face aproape numai panarame de filme (am zis aproape pentru că există și Uncut gems unde a arătat că este și actor), dar banii curg în valuri, dovadă a unei minți ingenioase în ceea ce privește negociatul.
Mă bucur că i-a pârlit pe ăștia de la Netflix care, în majoritatea covârșitoare a cazurilor, nu-și plătesc cum trebuie actorii/scenariștii/pe toți cei implicați în realizarea filmelor.
Dar pelicula de față nu merită nicio laudă pentru că nu are nimic memorabil sau captivant, este de un bleah suprem.
Ar fi primit o notă de trecere a clasei dacă măcar actoria ar fi fost mai acătării, dar când ai trei scânduri vorbitoare care se preumblă prin scene, nu pot să-i mixez mai mult de 4 piese.
S-a băgat în seamă prin film Idina Menzel (vocea Elsei din Frozen, interpreta lui Let it go) în rolul soției lui Adam Sandler. Ea ce a cărat vagonul cu talent, că muierile lui Sandler au fost praf.
Culmea, pe soția lui reală a aruncat-o în alt rol, că probabil au zis că sunt deja luați în viața reală, să nu facă pe cuplul și într-un film fictiv.
