21 bridges

În 21 bridges Black Panther a renunțat la costumația super tehnologizată din Wakanda (repede cu X-ul la piept) și s-a băgat sub acoperire, dându-se cu băieții în albastru, Chadwick Boseman (Infinity war, Endgame) fiind Andre Davis, un copoi atras de această meserie nu că ar fi avut cine știe ce afinitate specială pentru insignă, ci mai mult din cauza unei tragedii personale ce îl împinge la o vendetă dură, fără menajamente, contra oricărui criminal și este vai și amar de dorsalul răufăcătorilor care se nimeresc în ținta lui neastâmpărată.

Tocmai de asta are și destule probleme pe cap pentru că Andre are un deget arătător ce nu este deloc cuminte și freacă mereu trăgaciul, trimițând destui nemernici direct în urne mortuare timpurii, fapt ce a declanșat o investigație asupra modului său de acțiune ca polițist, el fiind adeptul motto-ului: Trage acum, întreabă mai târziu mortul.

Doar că investigația se termină subit când un simplu jaf, așa părea la prima vedere, de câteva kilograme de praf alb halucinant, realizat de doi mocofani, se transformă într-un măcel de abator și toată poliția se activează la loc comandă, izolând la propriu Manhattanul pentru a pune labele pe cei doi criminali. Că nah, dacă dai într-unul de al lor iese al treilea război mondial, în rest liniște și pace.

21 bridges, pentru un film polițist fără prea multe trese cinematografice, este destul de în regulă. Nu este nimic de povestit nepoților, dar nici să plângi în pumni că ai pierdut timpul de pomană.

Mi-a plăcut că este foarte alert, nu prea ai când să ascunzi vreun căscat, cu o poliție, surprinzător, competentă, care se mișcă extrem de rapid când vine vorba de găsit ucigași de curcani, cu tehnică de ultimă generație care te găsește și în placenta mă-tii, ce să mai, se vede clar că nemernicii nu au nicio șansă.

Sunt destule scene de pac-pac-uri intense, sângeroase și violente, filmate la nivel profesionist, cu cadre largi care te lasă să vezi în liniște cine pe cine mierlește cu o bucată de metal înfiptă în craniu, fără scuturări exagerate ale camerei să te bage-n travaliu epileptic, cum este la modă curentul acesta regizoral care consideră că senzația de adrenalină este echivalentă cu o durere de cap de nici copilul Antinevralgicului făcut cu un Nurofen adulterin nu ar rezolva-o.

Și deși scenariul vrea să fie surprinzător, modul în care acțiunea se derulează te îndreaptă, ținându-te de mânuță, spre partea doua a partiturii. Pentru unii s-ar putea să fie ceva neașteptat, alții vor strâmba din nas, anticipând așa-zisul twist.

Actoria este meh, nimic memorabil, deși pe lângă Chadwick Boseman se mai împlântă în ecran și un J.K. Simmons, dar mai mult să fie un nume celebru în plus pe poster (Spider-Man: Far from home, Justice League, The accountant, La la land, Terminator: Genisys, ocupat rău omul, nu sare nicio franciză).

Per ansamblu, 21 bridges este doar un film făcut să iasă la numărătoare, fără ștaif, fără mari pretenții, dar urmăribil într-o după amiază plictisitoare în care nu prea ai chef de nimic.

Puteți chiar face un „double feature‟ care să cuprindă 16 blocks cu Bruce Willis și 21 bridges cu Chadwick Boseman, filme cu titluri asemănătoare și povești ce se învârt în jurul copoilor și a demonilor interiori ai acestora.

Nu-i rău, dar nici nu-i cine știe ce, să descriu filmul în termeni hagistici, așa că mă opresc la un decent 6.

3 out of 5 stars (3 / 5)

Trailer:

Link IMDB

Link RottenTomatoes

About admin

Check Also

Snake Eyes

Snake Eyes ne propune o incursiune în universul G.I. Joe, dar se rupe de filmele …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *