Apocalypto

ApocalyptoAm revăzut Apocalypto pentru că fusei cătrănit de Prey care doar a fost dublat în dialectul comanche și prea se lăudau producătorii că au făcut mare brânză uitând că Mel Gibson are deja două filme vorbite, nu dublate, în limbile originale, acesta fiind unul dintre ele.

 

🎬 Premisă

În junglele din Yucatan, circa 1502, acolo ne duce filmul lui Mel Gibson, la finele civilizației mayașe, unde suntem imediat adoptați de un trib care își vede liniștit de viața lui.

De bază este vânătoarea la care participă doar bărbații, în timp ce femeile robotesc prin gospodării, preocupate să facă mâncare și să producă moștenitori pentru că așa erau tradițiile în acele timpuri, oamenii aveau gândire de anii 1500, nu de anii 2022.

Protagonistul este Jaguar Paw (Rudy Youngblood), viitoarea căpetenie de trib care încă se cizelează într-ale vânătorii alături de tatăl său, Flint Sky (Morris Birdyellowhead).

Mai o glumă deocheată, mai un tapir la grătar, mai o însămânțare cu folos, iaca viața tribului curge lin, fără complicații.

Asta până când într-o noapte asupra lor se pogoară iadul înflăcărat și din acel moment întregul fir narativ își schimbă tonul, de la familial și inofensiv trecem la brutal și dramatic, cu Jaguar Paw implicat într-o terifiantă luptă pentru supraviețuire.

 

💭 Comentariu

Apocalypto este o epopee inegalabilă, încă, a acelor vremuri deoarece nu am cunoștință de vreun alt film grandios care să abordeze civilizația Maya.

Producția monumentală a necesitat eforturi titanice pentru realizarea ei, atât din punct de vedere al locațiilor, filmările având loc în Mexic într-un mediu vitreg unor asemenea demersuri, cât și în ceea ce privește distribuția alcătuită din actori mexicani și băștinași de sorginte mayașă care nu sunt deloc actori.

Vă dați seama ce dificultăți a avut Mel Gibson în a coordona hoardele de figuranți care probabil habar n-aveau care era treaba cu agitația din jurul lor?

Cu toate asta, Apocalypto este un film superb.

Atât vizual, pentru că imaginile neprihănite de mâna lacomă a omului arată o natură sălbatică și luxuriantă, cât și narativ pentru că povestea la care asistăm ne trece prin mai multe stări, transformându-se dintr-o cronică a vieții simple mayașe într-un film de supraviețuire din cale afară de brutal.

De la momentele de relaș în care mayașii se adunau în jurul propriului serviciu de streaming reprezentat de un bătrân înțelept care le turuia povești cu subînțeles până la confruntările sângeroase din final al căror obiectiv era simpla supraviețuire, Apocalypto ne tăvălește prin toate stările emoționante posibile.

Cu atât mai mult cu cât personajele principale sunt simpatetice, poate că par înapoiate temporal și primitive-n gândire, dar sunt doar niște oameni ca tine, ca mine, ca noi, care au aceleași țeluri, o viață cât mai bună, mâncare pe masă și plânsete de copii, singura moștenire care contează.

Oare mi s-a părut că Gibson a fost un pic pervers în scenariu? Întreb asta, poate este doar mintea mea libidinoasă, dar parcă am sesizat o aluzie la sex oral.

În fine, revenind la poveste, Apocalypto îngrozește prin violența extremă prezentată și te face să tremuri de teamă din toți rărunchii și parcă îți vine să mai pui un lacăt la ușă de frică să nu fii invadat.

Imaginile sunt atât de cutremurătoare încât trebuie adăugate grade noi pe scara Richter pentru a face dreptate sentimentului de teroare pe care ni-l infuzează filmul.

Apocalypto

 

Cum Gibson nu este străin de ieșirile antireligioase, nici Apocalypto nu face notă disonantă și ne prezintă cu lux de amănunte viscerale până unde poate duce extremismul religios, cât de multe victime au fost sacrificate drept ofrandă unor divinități inexistente și cât de puține s-au schimbat de-a lungul istoriei.

Atunci erau făcute ritualuri și procesiuni pentru ploaie și bunăstare și ghiciți cum este acum? Că vedem la știri în fiecare vară, tot procesiuni și rugi către cei sfinți pentru câteva picături de ploaie. Anii trec, mentalitatea învechită rămâne aceeași, măcar acum nu mai există și sacrificii umane, dar prostia este la fel. Acum 500 de ani atât îi ducea mintea, acum ce scuză avem?

Alegerea lui Gibson ca întreg filmul să fie vorbit într-un dialect reconstituit, cât de cât fidel limbii originale, dă un farmec aparte peliculei. Și deși actorii nu-s actori în adevăratul sens al cuvântului, plus că avem puzderie de figuranți autohtoni, interpretările sunt realiste, Gibson reușind să scoată de la ei emoțiile și trăirile dorite încât m-am simțit ca și când aș fi urmărit un documentar.

Desigur, licențele artistice sunt multe și foarte mari, experții în cultura mayașă evidențiind faptul că filmul fabulează mult și exagerează enorm în privința sălbăticiei populației de atunci, dar este un film, pentru a fi incitant și interesant trebuia să apeleze la asemenea artificii.

N-am înțeles, însă, de ce îl acuză pe Gibson că este rasist, că își bate joc de mayași, chipurile îi prezintă ca pe niște brute descreierate care au nevoie de intervenția omului alb pentru a se civiliza.

Eu am înțeles fix pe dos, că mayașii s-ar fi descurcat perfect și fără apariția albilor care i-au masacrat, că imperiul lor ar fi prosperat pe mai departe fără intervenții străine.

Cât despre sălbăticia lor religioasă, nu văd problema, de parcă alte religii sunt uși de biserici, și acum sunt oameni masacrați pe bandă rulantă întru îmbunarea unui bărbos fictiv, deși se presupune că suntem mai avansați în tărtăcuță.

 

🏆 Verdict

Mel Gibson, în ciuda problemelor sale personale și a comportamentului reprobabil, dovedește că este un regizor genial deoarece și Apocalypto este o capodoperă aproape perfectă.

De la vizualul fermecător ce te face să-ți iei lumea-n cap, să părăsești betoanele lipsite de suflet și să te muți în pădure, până la visceralul murdar și barbar care te oripilează, de la povestea complexă, cu accente pe viața de familie și pe supraviețuire cu orice preț, până la coloana sonoră epică, plină de sunete tribale bombastice, Apocalypto impresionează la toate capitolele.

Nu mai zic că actul final, vânătoarea umană, este printre cele mai palpitante și tensionate scene de acest gen din câte filme am consumat la viața mea.

Cam așa se construiește un film autentic (cu floricelele de rigoare) în care totul vine natural, nimic nu este forțat, simți că vezi o pagină reală din istoria mayașă, chiar dacă povestea este inventată.

Astea fiind scrise, mă duc să fac rost de 10 momițe de tapir, cică-s la mare căutare, poate le dau cu un preț bun.

4 din 4 de nota 10 pentru Mel Gibson, aș mai avea de văzut primul film regizat de el, The man without a face, dar cele 4 importante semnate de el (Apocalypto, Braveheart, Hacksaw Ridge și The passion of the Christ) au adunat 22 nominalizări la Oscar din care 7 statuete (toate primind cel puțin 3 nominalizări).

Dacă nici asta nu este o dovadă a unui regizor fenomenal, atunci nu știu ce să mai zic.

5 out of 5 stars (5 / 5)

Trailer:

IMDB

Rotten Tomatoes

About admin

Check Also

The last samurai

Chiar așa, de ce am văzut The last samurai, un film din 2003 regizat de …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.