Nipemi Trăncăneală despre filme
Related Articles
Am mers la Bridget Jones: Mad about the boy fără să fi văzut cele trei filme care au apărut între 2001 și 2016, așa că eram convins că mă voi simți pierdut în spațiu.
🎬 Bridget Jones: Mad about the boy – Premisă 📖
Viața lui Bridget (Renée Zellweger – Judy) este un haos de când soțul ei, Mark (Colin Firth – The king`s speech) a trecut în neființă în urmă cu patru ani.
Încă nu-și poate reveni din acel șoc devastator, iar cele două odrasle neastâmpărate nu dau deloc o mână de ajutor la reclădirea sănătății ei mintale, din contră, în curând o vor băga la balamuc.
Cuvintele înțelepte ale răposatului ei tată o determină pe Bridget să-și pună viața în ordine, așa că revine la vechiul ei loc de muncă, producătoare de televiziune, și reintră în circuitul întâlnirilor amoroase.
Are, totuși, o mare problemă, nu mai știe ce reguli se aplică acum în acest domeniu minat, dar salvarea ei se numește un copac buclucaș în care rămâne blocată, în ajutorul ei sărind 2 masculi demni de Adonis.
💭 Bridget Jones: Mad about the boy – Comentariu 🍿
Înainte să intru la acest film mi-am pus sub semnul îndoielii alegerile cinefile, ce naiba căutam eu la o asemenea producție romantică, mai ales că nu mă intersectasem cu acest personaj pentru că, pe vremuri, consideram aceste producții a fi „filmulețe pentru mândruțe‟.
Prejudecățile stupide mi-au fost spulberate încă dinainte să apară pe marele ecran titlul pentru că deja mă blestemam că am venit nepregătit, fără pachetul de șervețele.
Nu zic că este chiar ca Up în ceea ce privește barosul emoțional cu care m-a lovit instantaneu, dar nici prea departe nu-i.
Modul în care este descrisă dispariția soțului ei și felul în care Bridget îi ține vie amintirea m-au adus în pragul lacrimilor de parcă zici că eram PAOK după al doilea eșec în fața celor de la FCSB. Scuze de comparația asta, eu mi-s și cu fotbalul și asta mi-a venit în minte.
Apoi, însă, vine comedia explozivă care m-a făcut să râd zgomotos, scenariul dozând perfect cele două genuri.
Filmul știe când să fie miștocar și mucalit, dar și când să fie meditativ și melancolic, iar acest melanj reușit a atins destule corzi sensibile în suflet.
Abordarea este, pentru mine, atipică pentru că are un rating R, fapt ce m-a surprins pentru o comedie romantică, dar îl are nu pentru că este plină de erotism sau vulgar, ci pentru că limbajul este spurcat.
Și nu vă puteți imagina ce șoc am avut când am fost pălit, de am numărat toate stelele verzi de pe cer, de contrastul dintre cum se comporta Bridget și ce limbaj avea.
Acest personaj este încântător, este ditamai femeia ce bate la poarta jumătății de secol ca vârstă fizică, dar sufletul ei îi este de copil.
Are un mers dezlânat de țânc care abia a scăpat de premergător, iar vocea ei de zână diafană dădea impresia că urmează să-ți îndeplinească trei dorințe.
Apoi îi auzeai și vorbele birjărești și, mai ales, gândurile care i-ar fi rușinat până și pe cei mai experimentați marinari și te speriai de vocabularul care ar scoroji pereții unei biserici.
Pe afară este prințesă cu ponei, pe dinăuntru star XXX.
Felul ei de a fi, naiv, inocent și gingaș m-a topit și am îndrăgit-o cât ai bate din palme pentru că intră în tot felul de belele amuzante ca urmare stingherelii care o inundă ori de câte ori se află în preajma unui bărbat potent.
Nu că ar fi ea sexul slab, nici vorbă, ci ăsta îi este comportamentul, scenariul reușind să o caracterizeze foarte bine. Chiar dacă nu o mai văzusem anterior, am achiesat rapid la modul ei în care abordează viața.
Voi lăsa glumele acoperite cu un văl de mister, nu are rost să le dezvălui, doar vă spun că forșpanul a lăsat la vedere câteva dintre cele cu efect mai redus la nivel ilar. Sunt altele și mai și care m-au terminat.
O mare mână de ajutor dau în acest sens personajele secundare interpretate magistral de către Hugh Grant (Heretic) și Emma Thompson (Last Christmas), ce să mai, sunt geniale și orice alt cuvânt este de prisos.
El este fustangiul care se apropie de vârsta senectuții, dar nu și-a pierdut deloc din farmec.
Are un limbaj considerat misogin, umblă cu toate fufele ce-i pot fi fiice, dar inima îi este mare și sare în ajutorul lui Bridget ori de câte ori are nevoie cu orice.
Mi-a părut rău că nu a avut un rol mai consistent pentru că Hugh este fenomenal în postura de gagicar cu suflet.
Ea este un doctor ginecolog care o tratează pe Bridget de orice boală sau afecțiune cauzată de inconștiența acesteia care pune botul, la propriu, la orice prostie.
Și nu are nicio reținere în a o lua la bâză deloc ceremonios pentru tâmpeniile la care Bridget se dedă.
Aproape că m-a făcut să-mi pară rău că nu-s bolnav pentru că aș fi vrut să mă consulte, sigur fiind că râsul m-ar fi vindecat pe loc.
Mai avem și doi Feți Frumoși jucați de Leo Woodall (Cherry) și Chiwetel Ejiofor (The old guard), a căror apariție în scenă făcea ovarele să înflorească și uterele să aplaude, dar nu vă spun altceva despre importanța lor în viața lui Bridget.
🏆 Bridget Jones: Mad about the boy – Verdict 👍 sau 👎
Chir mă forțați s-o zic, nu? Ei bine, iată marea dezvăluire: filmul este MAGIC.
Probabil este cel mai copilăros film matur pe care l-am văzut în ultima perioadă, dar nu contează, m-a binedispus cum nu credeam că ar fi în stare s-o facă și aș fi vrut să nu se termine.
Începe și se termină cu ochii-n batistă ca urmare a unor lovituri sentimentale puternice, dar mijlocul este unul extrem de amuzant.
Chit că perspectiva asupra vieții și iubirii este una feminină, am fost cucerit de peliculă pentru că mesajele transmise sunt universale și pe vecie valabile.
O mare contribuție a avut-o și coloana sonoră nemaipomenită, cu piese diverse alese pe sprânceană în funcție de atmosfera scenei în care sunt folosite.
Și, bineînțeles, cap de listă, farul călăuzitor al poveștii, energia interminabilă care împinge povestea este Renée Zellweger care face un rol mieros, de școlăriță care roșește la orice compliment, dar care are și un trecut zbuciumat, presărat cu tragedii peste care trebuie să treacă de dragul copiilor.
Este o rețetă clasică și previzibilă, dar nu mă interesează, atât timp cât mi-a răscolit prin suflet și am plecat de la film cu bucurie în inimă am să-i cumpăr 9 păpuși.
Nu m-am săturat de aceste personaje, de aceea am să caut și celelalte trei filme.
Dacă mi-ar fi spus cineva acum 10 ani că voi fi disperat s-o urmăresc pe Bridget Jones, l-aș fi suspectat de țăcăneală în formă agravată, dar iată că timpul schimbă mentalitățile.
(4,5 / 5)
