Cyrano

M-am urcat în trenul nominalizatelor la Oscar 2022 și am nimerit în vagonul lui Cyrano.

🎬 Premisă

Numele singur este suficient de cunoscut încât să vă trezească amintiri plăcute fie legate de comedia cu Steve Martin, fie de capodopera cu Gerard Depardieu, deci automat știți ce învârte premisa.

Dar penița virtuală mă obligă să aștern câteva cuvinte despre povestea din Cyrano, o poveste de dragoste dintre două personaje diametral opuse, el, Cyrano, este conștient de aspectul său fizic deloc impozant, care nu ar atrage în sens pozitiv atenția doamnelor, ea, Roxanne (Haley Bennett – The devil all the time) este o frumusețe de înger cu aspirații înalte.

Însă și cam muritoare de foame, așa că este nevoită să accepte avansurile lui De Guiche (Ben Mendelsohn – Ready Player One), un bogătan franțuz care vrea s-o ia de nevastă pentru a-i răvăși petala neînflorită.

Hai că deja o dau în aiureli beletristice, știți și voi că Roxanne pune ochii pe un Făt Frumos cam tălâmb, Christian (Kelvin Harrison Jr. – The trial of the Chicago 7), care nu prea știe cu vorba, este doar un poster strălucitor ambulant cu IQ de moluscă eviscerată, așa că mărinimosul Cyrano îi sare-n ajutor, meșterindu-i cuvinte sublime de un lirism rar întâlnit pentru a o vrăji pe Roxanne care se excită doar la auzul unor rime măiestre.

💭 Comentariu

Nu vreau să vă mint, că-mi crește nasul, așa că scriu din start că nu mi-a plăcut deloc Cyrano.

Filmul diferă mult față de materialul din care s-a inspirat.

Nu m-a deranjat deloc că este transformat într-un musical.

Ce m-a iritat la culme a fost cu totul altceva, pentru că filmul ar fi trebuit să se numească Cyrano de Wokedrac, schimbând nejustificat însăși natura personajelor principale.

Cyrano nu mai este o matahală de om cu nasul mare, ăsta fiind defectul lui fizic, este acum un pitic (Peter Dinklage – The Croods: A new age). Sau, mă rog, cum vreți voi să-l numiți pentru a fi corecți lingvistic, eu sunt un insensibil care o zice direct.

N-are nicio logică această schimbare pentru că o persoană de asemenea statură, indiferent de cât de abilă este, nu poate fi în vecii vecilor un spadasin de renume, dar aici Cyrano, printr-un miracol scenaristic, mânuiește spada într-un stil absolut ridicol și neverosimil.

Și tot aici oamenii fac mișto de statura lui, pe când în materialul original nimeni n-avea curajul să se ia de năsos, că imediat spada lui experimentată le scurta subit viața de nici nu apucau să spună un Amin.

Deși nu-i o comedie, râdeam de nebun când îl vedeam pe fiorosul Cyrano cum zvârle prin aer matahale de 3 ori cât el de am întrebat, desigur retoric, în gând: „Superman, tu ești bre‟?

Iar Christian este negru. De fapt, filmul este plin de negri, fiind „fidel‟ istoriei. Dacă în Bridgerton colcăie de nobilime britanică de culoare, de ce n-ar fi așa și în Cyrano? Și cred că am zis tot.

Hai măi, nu faci un film despre NBA și îl numești pe Adrian Copilu` Minune MVP-ul meciului și strigi apoi mândru: „Poftim incluziune!‟, că n-are sens.

Nu încep iarăși o tiradă împotriva acestui curent infect de la Hollywood care simte nevoia să transforme opere clasice în niște monstruozități abominabile de dragul woke-ismului și incluziunii, că deja am tot scris despre asta și cu ocazia altor filme.

Dragă Hollywood, ți-e greu să vii cu povești noi care să se plieze pe normele actuale de incluziune și diversitate? Fă filme NOI ȘI ORIGINALE câte vrei cu personaje de culoare sau de diverse orientări sexuale, n-am absolut nimic împotrivă, dar nu mai schimba opere clasice, bine împământenite, că nu faci decât să divizezi și mai rău opinia publică.

Revenind la film, Cyrano nu impresionează cu nimic, este o altă versiune a arhicunoscutei povești, cu schimbările ridicole de rigoare care nu aduc nimic proaspăt, ba din contră, transformă totul într-un grotesc regurgitator.

Dacă ați văzut vreo versiune mai veche, nu pot să spun 100%, că ar fi exagerat din partea mea, dar măcar 99,99% aceasta este cu mult sub ceea ce deja ați urmărit.

Ca atare, n-are rost să fiți pervertiți de această iterație fără sens, care schimbă doar de dragul de a modifica stupid, fără vreo justificare bine argumentată.

Dar am găsit și câteva bile albe pentru film.

În primul rând, dialogurile sunt fastuoase și fascinante din punct de vedere liric, cuvintele meșteșugite de către Cyrano fiind atât de fermecătoare încât te iau pe sus și te urcă într-un extaz bine rimat.

În al doilea rând, printre piesele destul de neimpresionante s-a strecurat o compoziție în două părți care mi s-a dus direct la suflet și, culmea, nici măcar nu are legătură cu trio-ul de bază, ci este una cântată în buza războiului de personaje terțiare pe care le văd preț de-o clipită efemeră.

Mă bucur pentru Peter Dinklage că a înhățat acest rol și face, momentan, performanța carierei sale, dar filmul în sine n-are nici pe departe farmecul sau emoția unor iterații anterioare, pur și simplu pare a fi un produs artificial făcut doar să existe pentru a bifa niște căsuțe din lista trendului woke și nimic mai mult.

🏆 Verdict

Nu mi-a tresărit romantismul hibernal la vederea scenelor amoroase, nu m-au învolburat lacrimile în momentele tragice din film, nimic bă, zici că am fost cu inima-n ghips și spiritu-n cârje pe tot parcursul filmului cu excepția celor 2 raze de lumină pomenite mai sus.

Asta este, sunt superficial, îngust la minte, nu-s deloc deschis schimbărilor de acest gen, prefer originalitatea de orice fel în detrimentul schimonosirii operelor clasice doar pentru că nu se mai pliază ideilor societății contemporane, tocmai de asta nu am gustat deloc acest Cyrano pe care-l trimit în 4 războaie sinucigașe.

2 out of 5 stars (2 / 5)

Trailer:

IMDB

Rotten Tomatoes

About admin

Check Also

Enough

Poftim surpriză cu acest film, nici eu nu mă așteptam să-l revăd, dar Enough m-a …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.