Fly me to the Moon

Fly me to the MoonS-a strigat adunarea pentru conspiraționiști din toată lumea odată cu lansarea filmului Fly me to the Moon.

De ce? Nu trebuie să vă ia o lună să vă prindeți.

 

🎬  Fly me to the Moon – Premisă 📖

Rusnacii pare-se că pe lângă vodcă o rupeau bine și pe spațiu. Au luat-o înaintea americanilor trimițând primul om acolo unde nu te aude nimeni când urli.

Orgolios din fire, Unchiul Sam nu se lasă mai prejos și vrea neapărat ca prima talpă care calcă solul lunar să fie Made in USA.

Dar ce te faci când publicul s-a cam săturat de atâția bani cheltuiți în zadar pentru un vis irealizabil?

Păi o aduci la cârma promovării pe Kelly (Scarlett Johansson – Jojo rabbit), unsă cu toate alifiile, capabilă să vândă nisip în Sahara și minciuni în plină campanie electorală.

Doar că ea se lovește de negativismul unui anume Cole (Channing Tatum – The lost city), mare ștab pe la NASA, frumușel, dar încăpățânat.

 

💭 Fly me to the Moon Comentariu🍿

Înainte să decolez la turație maximă, trebuie să menționez din capul locului că filmul funcționează ca o comedie romantică, nicidecum ca un thriller paranoic, așa cum reieșea din trailer.

Credeam că o să mă dezumflu după ce m-am prins de tărășenie, că eu și romantismul ne avem ca Facebook și inteligența.

Norocul scenariului este acela că povestea de dragoste, ups, spoiler, care se înfiripă între cele două persoane are loc pe un fundal interesant, cel al cursei spațiale.

Ce se petrece între amorezați poate fi trecut în categoria banalității, nimic nou sub Soare sau în spatele Lunii.

Sunt doi căpoși care marșează pe ideile lor fixe care sunt contrare, se împung reciproc, dar veninul din vorbe începe să scadă pentru că strălucirea din ochi capătă tot mai multă intensitate.

Este o rețetă de când lumea, de la Casablanca încoace tot este folosită fără ca nucleul de bază să fie modificat.

Pe mine m-a captivat mai mult tărășenia cu pregătirea lui Apollo 11, o epopee fascinantă pe care o consider apogeul aspirațiilor umanității.

Cu tehnica rudimentară de atunci să se înhame cineva la o asemenea misiune colosală este ceva de neimaginat, tot nu-mi vine a crede că au reușit.

Nu, nu fac parte din categoria celor care militează cu vehemență că-i o păcăleală, doar că mi se pare un miracol că o operațiune atât de complexă în care până și un șurubel infim putea duce la o catastrofă a avut succes.

Aici nu înțeleg scopul filmului, este evident că nu face altceva decât să dea apă la moară celor care se iscălesc cu X, dar se cred mari experți în astronomie.

Practic, caută dinadins zâzanie și poate că este un lucru voit, publicitatea de orice fel este bună pentru că atrage atenția.

Fly me to the Moon

 

Sau, din contră, se dorește a fi o satiră care îi ia la mișto pe cei care cred că aselenizarea a fost doar o regie într-un studio și că dacă mergi la capătul Terrei te prăbușești în neant.

Având în vedere că în start vocea lui Woody Harrelson (War for the planet of the apes) ne spune că povestea este bazată pe fapte reale, în mare parte, cu atât mai mult este aruncat combustibil pe focul acestei conspirații tâmpite, una concepută de trepanați fără ocupație.

Ba chiar este atât de bine implementată poanta încât are menirea să te pună pe gânduri, să te facă să dorești să schimbi tabăra, să crezi că a fost țeapă, chiar dacă doar pentru o fracțiune de secundă.

Aș putea spune că este cu propaganda la purtător, lăudând excesiv ambiția americanilor de a fi primii, de la ajuns pe Lună până la invadat aiurea alte țări.

Și poate că este, că nu puține au fost momentele în care mi se făcea lehamite de atâtea osanale pentru niște bani cheltuiți aiurea când altele erau problemele arzătoare pe atunci.

Însă cred că este oarecum zeflemitoare și plină de bășcălie subtilă această bucată pentru că arată cât de ușor pot fi influențați cei care dețin puterea și, implicit, finanțele.

Eu aleg să consider că este o critică acidă ascunsă sub forma unor telemele prefăcute. Posibil să mă înșel și chiar să fie o activitate onanistă întru preamărirea fericită a USA.

Mi-a plăcut cum arată, secvențele în care sunt prezentate diverse lansări de rachete sunt mirobolante, dacă le vedeam aievea, fără să știu că fac parte din film, aș fi crezut că sunt de la fața locului.

Sunetul este și el impetuos, boxele vibrau atât de puternic încât cred că mi-au desprins câteva pietricele de la rinichi.

 

🏆 Fly me to the Moon – Verdict 👍 sau 👎?

Este un film drăguț din genul romantic, ceea ce este o laudă imensă venind din partea mea pentru că aș prefera să mănânc mici cu ketchup decât să urmăresc o astfel de realizare.

A ajutat mult și faptul că mă luminam tot la față când apărea pe ecran Scarlett pentru că om sunt, nu stană de piatră, nu pot rămâne insensibil în fața frumuseții.

Bag mâna-n kerosen că și doamnele, cel puțin o parte din ele, simt la fel când îl văd pe falnicul Channing cu zâmbetul lui fermecător.

Mai am un pic până la numărătoarea inversă, dar mi-am amintit că trebuie să pomenesc o chestie care mă sâcâie.

De când e moda asta în filme cu pisici care joacă un rol important?

În mai puțin de 1 an am avut patru filme cunoscute în care mâța a făcut și a desfăcut, The Marvels, Argylle, A quiet place: Day one și acum Fly me to the Moon.

„Miau‟ venit în cap gânduri de discriminare, păi câinii ce au?

În fine, este o enigmă la care vă las să rumegați cât timp mă duc să cumpăr 7 televizoare color.

3.5 out of 5 stars (3,5 / 5)

Fly me to the Moon

Trailer

IMDB

Rotten Tomatoes

About admin

Check Also

Ieri, oggi, domani

Ieri, oggi, domani

Oscar pentru cel mai bun film străin – Ediția 1964 Italia punctează din nou la …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *