Senior year

Senior year este o comedie adolescentină care s-a înscris la un program de dietă pe Netflix, gigantul streamingului care a cam început să slăbească în ceea ce privește numărul de abonați.

🎬 Premisă

Stephanie (Angourie Rice – The nice guys) este o fătucă de 17 ani care se apropie de finalul liceului unde este extrem de populară și a pus ochii pe trofeul de Regina Balului, iar votul se îndreaptă spre un rezultat mai clar decât alegerile din Rusia unde Putin concurează cu Putin.

Din nefericire pentru ea, suferă un grav accident în timp ce performa un număr de dans al majoretelor, este trântită cu capul de podea, tot talentul i se scurge printre pori și intră într-o comă profundă.

Țineți-mi un pic isonul, că de aici lucrurile devin un pic SF. Trec 20 de ani de la năpastă și ajungem în 2022, iar Stephanie se trezește din comă.

Doar că acum are 37 de ani la trup, dar tot 17 ani în minte. Și este jucată de Rebel Wilson (Jojo Rabbit).

Șocată de tot ceea ce i s-a întâmplat, Stephanie vrea să absolve liceul, așa că se întoarce la școală fix pe final de an, spre amuzamentul puștanilor surprinși să vadă o băbătie la liceu.

💭 Comentariu

Sunt primul care ridic două degete și recunosc, libidinos, că singurul motiv pentru care am urmărit Senior year a fost să văd transformarea lui Rebel Wilson din bal în sir. E na, ați prins voi ideea.

Premisa seamănă foarte mult cu cea din Isn`t it romantic în care joacă tot Rebel Wilson.

Interesul s-a evaporat destul de repede, ca grăsimea după procedura de liposucție, așa că am rămas cu un film destul de banal, stereotipic și clar adresat unei audiențe din care nu făceam parte.

Scenariul vrea să vină cu o chestie originală, să facă mișto de societatea woke în care ne aflăm, dar să fie în același timp și woke, să nu ofenseze pe nimeni.

Rezultatul este unul straniu, avem o ciocnire a două generații diferite, una din 2002 în care nu era încă tabu să spui gay sau retardat, că se ofensa dicționarul, în care erau premiați doar cei care meritau, în care trebuia să muncești pentru o diplomă, și cea din 2022 în care orice cuvânt supără pizdificații cu gleznuțele la vedere, în care toată lumea primește premiu de participare să fie toți egali și speciali, în care orice panseluță cu toxină botulinică-n buze este mare influencer.

Dar această ciocnire nu rezultă în cine știe ce scântei revelatoare despre societatea superficială actuală, doar se preface că vine cu o critică acidă la pachet care nu zgârie nici măcar fundița frumos colorată care ambalează ipocrizia din Senior year.

Practic, aș putea rezuma ce vrea să facă scenariul printr-un banc, mă rog, prin poanta lui:

………………………………………………………………………………….

Rusul: Ah, noi ne pișăm pe Putin, așa de curajoși suntem:

Americanul și românul: Bravo, bă, aveți tupeu!!!

Rusul: Da, dar nu ne dăm jos pantalonii!

………………………………………………………………………………….

Nici pe partea de comedie nu excelează pentru că n-are nimic din ce n-am mai văzut, șmecheria cu Stephanie de 37 de ani la liceu nu este fructificată la maximum, după câteva glume referitoare la lumea diferită în care s-a trezit personajul principal, ideea de bază se veștejește și este lăsată deoparte.

Are doar câteva momente amuzante, asta mai mult datorită unor numere muzicale care apelează la melodii mai vechi, de la începutul mileniului, care reușesc să miște ceva nostalgie prin sufletele celor care au trecut deja prin 1-2 reuniuni de la terminarea liceului.

Asta și pentru că Rebel Wilson nu se mai poate folosi de poantele cu și despre grași care erau oarecum apanajul ei.

În rest, este un clișeu ambulant care ar vrea multe, dar n-are curaj, ceea ce duce la câteva scene destul de jenante și penibile.

Nu mai pomenesc de transformarea radicală corporală prin care a trecut Rebel Wilson, că nu prea contează, interpretarea ei este aceeași ca în toate comediile în care a jucat, ori te enervează la culme, ori te amuză.

În schimb, am rămas cu ideea înfiptă-n cap că în rolul tatălui său a jucat Ben Mendelsohn, așa de rău l-am confundat cu Chris Parnell (Sisters).

🏆 Verdict

Nu-i deloc pentru mine Senior year, am avut alte motive (unele non-cinefile) să îl urmăresc, filmul se adresează în mod clar generației mai tinere din care nu mai fac parte.

Premisa era promițătoare, dar se transformă rapid într-un festival de: „Ce rău este să fii woke, dar sunt woke, că așa-i moda‟. De aici rezultă niște povețe contradictorii din care nu știi ce să alegi.

Are prea puține faze comice pe gustul meu, unul rămas cu mult amar pe bolta palatină.

Prin urmare, Senior year, ca la liceu, nu trece de 4 clase în catalogul meu.

2 out of 5 stars (2 / 5)

Trailer:

IMDB

Rotten Tomatoes

About admin

Check Also

The unbearable weight of massive talent

The unbearable weight of massive talent, ce titlu talentat și greu de pronunțat, este un …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.