Spiral: From the book of Saw sau cum îmi place mie să traduc neoaș: Cartea lu` Ferăstrău prezintă Șpiralu`, este un film care ne demonstrează că Hollywood nu se lasă cu una, cu două, când vine vorba de francize, bagă la greu până la epuizare.
Săracul Jigsaw este mort de mult, dar filmele inspirate din el încă vin pe bandă rulantă.
Acum îl avem pe Zeke (Chris Rock – The witches) însărcinat cu depistarea celui care îl copiază pe Jigsaw pentru că o crimă oribilă este înfăptuită într-un tunel de metrou și la fața locului sunt găsite elemente de recuzită specifice unui joc macabru marca Jigsaw: îți belești ceva din corp pe bază de tortură pentru a supraviețui sau mori în cele mai groaznice chinuri.
Se pare că misteriosul criminal cu chef de farse fatale are ceva curățenie de făcut în rândul poliției pentru că victimele sale sunt doar copoi. Atât le trebuie curcanilor că li zbârlesc imediat penele și se activează la loc comanda, că dacă mor inocenți, nu-i bai, se răcește gogoașa, dar dacă moare unul de-al lor, se dezlănțuie Jihadul.
Așa că o secție întreagă de oameni ai legii pornește pe urmele mascatului dement pentru a-l aduce în fața justiției.
După ce că Jigsaw, filmul anterior din serie, n-a fost deloc cine știe ce, ba chiar l-am catalogat drept prost, s-au pus băieții să facă și Spiral, l-au luat de-o aripă pe regizorul filmelor 2, 3 și 4, adică pe Darren Lynn Bousman (Death of me), crezând că vor da lovitura.
Din păcate, Spiral este un film slab ce pare foarte grăbit, scenariul n-are deloc timp de petrecut cu personajele, pentru a afla povestea din spatele fiecăruia, ne îndeamnă rapid cu cine să ținem și pe cine trebuie să urâm, fără a ne oferi și niște motive plauzibile, pe care să le înțelegi și cu care să rezonezi. De aceea impactul emoțional al deceselor tinde spre un mare 0.
Într-adevăr, povestea pare cea mai personală de până acum, Zeke fiind mai mult în prim-plan decât crimele în sine, pierdem timpul cu jelania lui atât pe plan personal, cât și la serviciu unde este tratat mai rău ca un șobolan.
Spiral este al dracului de previzibil, întreg misterul este spulberat de un scenariu tâmp când vine vorba să se apuce de flexiuni misterioase, modul în care sunt prezentate capcanele și motivația din spatele lor dă de gol înfăptuitorul destul de rapid, de parcă s-au scremut scriitori să facă totul cât mai evident.
Iar întreaga acțiune este pur și simplu de pomană, toate personajele sunt inutile în film, cu poliția detectivând sau cu ea la cafele rezultatul era același, nu rezolvă absolut nimic, Spiral se folosește de acele capcane doar pentru a ne păcăli să urmărim filmul până la final pentru a afla dacă presupunerea noastră se dovedește a fi corectă.
Nu doar că interpretarea lui Chris Rock nu este credibilă, vocea lui mă tot ducea cu gândul la Marty din Madagascar, neavând deloc stofă de actor dramatic, dar personajul lui este și incredibil de prost scris, este prezentat drept cel mai cel polițist, pâinea lui Dumnezeu, dar dacă îi analizezi la rece prestația, realizezi că este cam idiot, incompetent și iresponsabil.
Scenariștii încearcă să insereze ceva momente lejere dar care sunt reduse la o avalanșă torențială de înjurături cu motherfuckeristul suprem în prim-plan, adică Samuel L. Jackson (Life itself, The long kiss goodnight) că este și el în distribuție. După vreo 200 de fuck-uri în primele 5 minute deja creierul a devenit imun la auzul acestui cuvânt.
Unele dintre capcane sunt ingenioase și dau dovadă de originalitate morbidă, aici pot să-i dau o bilă caucaziană filmului, vreo 2 dintre ele mi-au spart așteptările. Dar grotescul folosit părea prea amatoricesc, horror-ul a venit mai mult din scârba provocată de hălci umane sfâșiate ce nici nu mai arătau a ceva coerent, ci un amalgam de latex, borș, ketchup și ce alte materiale sunt folosite pentru realizarea efectelor speciale.
Întreg filmul urlă a lene grosolană, de la sictirul evident dovedit de scenariști în a contura o poveste care să nu fie de toată jena până la jocul actoricesc parcă în batjocură și atât de evident încât mai aveau personajele să țină deasupra capului niște pancarte pe care să scrie cine ce hram poartă, de la acțiunea fără sens, plină de erori tehnice și logice (aici dă rateuri de excepție), până la subiectul previzibil și fără vreo sămânță de interes, Spiral mi se pare cel mai nereușit film din serie. Mă rog, asta o scriu așa, la cald, că habar nu mai am cu ce-au fost cele de la 4 încolo, nici măcar pe Jigsaw nu-l mai țin minte, deși nu a trecut mult timp de la el. În schimb, primele 3 filme mi-au rămas clar întipărite în memorie.
Ce să mai comentez, Șpiralu-i un mare rateu, 3 litri de sânge îi donez eu.
(1,5 / 5)