Nipemi Trăncăneală despre filme
Related Articles
Când butonez excesiv telecomanda prin aplicația Netflix dau de filme precum TAU.
Am văzut posterul fain, ceva nume interesante în distribuție și am citit trei rânduri de premisă care m-au atras.
Așadar, hai să vedem ce este cu TAU.
În film avem o… cum să-i zic să nu ofensez, o artistă care combină practica înflăcărată a procreării nefructuoase dar compensată monetar cu exercitarea talentului prestidigitator pe spinarea unor (in)voluntari neștiutori. Pe scurt, o curvă hoață. Ea este Julia (Maika Monroe – Independence Day: Resurgence) care se trezește răpită și dusă într-o casă super tehnologizată guvernată de TAU (voce Gary Oldman – Mank, Darkest hour), o inteligență artificială care are drept misiune să nu lase pe nimeni să evadeze de aici.
Întreg filmul se concentrează pe eforturile Juliei de a se face nevăzută din această fortăreață futuristă din care este foarte greu de scăpat.
TAU împrumută elemente din destule filme, sunt evidente inspirațiile din 2001: A space odyssey, Ex-Machina, Cube sau Her.
Nu este deloc un film reușit, abordează teme interesante, dar care nu mai reprezintă vreo noutate în domeniu. Măcar de ar fi avut ceva special, care să îi justifice existența, dar este prea banal și uneori destul de tâmp prin deciziile pe care le iau personajele. Să nu mai zic de inteligența artificială care numai inteligentă nu prea poate fi denumită.
De dragul unor dialoguri artistice, melancolice, generatoare de emoții, scenaristul Noga Landau uită că trebuie să creioneze un AI, ceva bazat pe coduri și binar, și îl transformă pe TAU într-un bărbat sensibil căruia i se aprind călcâiele virtuale după o matracucă pe care abia a întâlnit-o.
În loc de un AI rece, calculat, care urmează fără crâcnire reguli stricte, avem un adolescent plin de hormoni căruia i se scoală de fiecare dată când vede o gagică.
Se vrea un thriller psihologic centrat în jurul unei inteligențe artificiale, dar scenariul este de un maro cu stropi. Nu m-a deranjat faptul că tot filmul are loc într-un singur decor care arată excelent ca design, nici că n-are acțiune, dorindu-se a fi un film mai cerebral, dar n-am simțit nicio conexiune cu personajul Juliei, cât despre TAU, îmi venea să îl deconectez de câte ori deschidea „gura‟ să deverseze baliverne pseudo-filozofice demne de Las Fierbinți.
Am priceput ideile pe care s-a bazat, că a vrut să ne prezinte cam cum ar fi o relație dintre om și o inteligență artificială cu liber arbitru, cum oamenii uneori dezvoltă sentimente pentru ceva intangibil sau cum deseori devenim mai robotici și mai sterili emoțional decât niște mașinării.
Toate sunt niște idei lăudabile de altfel și de apreciat, dar nu sunt suficiente pentru un film bun, aici scenariul este un eșec total, este plin de momente conveniente pentru că n-a fost în stare să construiască niște scene coerente, care să vină de la sine, așa că anumite piese narative principale au fost forțate cu coincidențe ridicole și decizii complet stupide, mai ales că tăticul lui TAU interpretat de Ed Skrein (Midway, Deadpool) este prezentat ca un geniu unic în istoria umanității, dar pare mai mult un țânc supărăcios care nu bagă de seamă niște chestii mult prea evidente.
TAU este un alt film care intră în categoria celor cu concepte promițătoare și cu idei interesante, dar care eșuează din cauza scenariului subțire care nu știe să fructifice acel potențial. Are părți bune cât să-mi mențină atenția neofilită, dar neglijența scenariului coboară mult filmul, până la nota 4.
(2 / 5)
Trailer:
