The creator

The creatorUnul dintre cele mai bune filme SF din istorie? Așa a fost caracterizat The creator prin mass-media de peste Atlantic.

Laude exagerate sau meritate?

 

🎬 The creator – Premisă

Nu peste mult timp, în 2070 (aici am ceva de comentat de rău mai târziu), suntem aruncați în mijlocul unui război purtat între oameni și A.I.

Joshua (John David Washington – Tenet) este un agent secret infiltrat în rândul simulanților cu scopul de a-l depista pe liderul acestor, Nirmata.

Misiunea devine urgentă în momentul în care se află că beligeranții făr` de suflet au creat o armă incredibil de potentă capabilă să doboare din cer defensiva umană.

Așa că Joshua se pune pe treabă și începe să scormonească prin bazele inamicilor pentru a depista ce formă are această armă secretă.

După cum știți din premisa de pe IMDB și din trailere, ea este o copilă artificială ce primește numele Alphie.

Subit, devine cel mai căutat obiect de pe planetă de către ambele tabere, una s-o distrugă, alta s-o protejeze.

Cine va avea câștig de cauză?

 

💭 The creator – Comentariu 🍿

Hai să mă scutur mai întâi de criticile acuzatoare pe care am să le aduc filmului.

Măi dragi scenariști, chiar nu v-a dus capul să mutați acțiunea măcar cu încă 100 de ani în viitor?

Păi noi în 2023, ca umanitate, nu suntem în stare să creăm o baterie de telefon care să reziste mai mult de 2 selfie-uri și 3 video-uri pe TikTok, dar în 2070 vom avea atâta tehnologie futuristă?

Aveam impresia că mă uitam la ceva ce are loc într-o galaxie îndepărtată unde niciun un om nu a mai pus piciorul înainte, nu peste mai puțin de 40 de ani când sper să mai apuc un pic de pensie.

Dar asta este tot ce am de rău de spus despre film.

Dacă tot am pomenit de tehnologie, prima laudă este adresată ambalajului în care a fost îmbrăcată povestea.

Se pare că filmul a avut un buget de 80 de milioane de dolari, un lucru pe care îmi este aproape imposibil să îl cred.

N-ai cum să creezi un asemenea spectacol vizual de senzație cu bani atât de puțini când alde Marvel și DC livrează mizerii de peste 200 de milioane ce par un căcat neterminat.

De la aspectul futurist plin de nave sofisticate și până la simulanții aproape perfecți care păcăleau ochiul că-s reali, totul arată excelent.

De la imaginile panoramice care prezentau o lume dezolantă până la multiplele explozii devastatoare, aspectul estetic este unul aproape ireproșabil.

Am folosit aproape că probabil există poticniri pe care nu le-am sesizat și am zis că nu este cazul să dau sentințe definitive.

Poate un ochi mai format, fără dioptrii, depistează și ceva erori din acest punct de vedere.

Din ce am investigat în mediul online, cică ar fi fost filmat folosind camera Sony FX3.

Și mai sunt informații interesante despre tactica aleasă pentru a menține bugetul la acest nivel scăzut, dar nu mă apuc să le înșir, dacă vă interesează căutați-le că nu-s greu de găsit.

The creator

 

În ceea ce privește povestea, mă văd nevoit să menționez că nu este deloc una proaspătă, se pare că revine la modă subiectul A.I. deoarece The creator pe asta se bazează.

Practic acțiunea pornește din momentul în care coșmarul febril al lui Sarah Connor din Terminator 2 devine realitate sumbră aici.

Așadar, Skynet-ul creat de oameni pornește atacul asupra umanității.

Nimic nou sub soare, nu? În afară de nava NOMAD.

Ei bine, nu-i chiar așa.

Deși conceptul nu-i unul inventat acum, transpunerea lui în practică este reușită, rezultând un film ce are stropul său de originalitate pentru că dovedește o profunzime greu de cuprins dintr-o singură vizionare.

Ne azvârle în ringul de luptă cu o întrebare arzătoare la care găsim cu greu un răspuns deoarece necesită rezolvarea multor necunoscute.

Ce înseamnă să fii om cu adevărat?

Carnea și oasele te fac o ființă umană sau este ceva mai mult de atât?

Sufletul să fie oare cel care ne diferențiază de restul vietăților și de creațiile noastre robotice cu care ne jucăm de-a Dumnezeu?

Dar oare ne deosebim atât de mult de niște potențiali simulanți care au o conștiință ce pare proprie la prima vedere?

Asta chiar dacă se bazează pe o programare prealabilă, dar care învață intuitiv?

Nu cumva și noi suntem la fel? Nu ne naștem cu niște plăci de bază goale care urmează să fie umplute cu circuite codificate pe baza experienței altora, adică a părinților, familiei, profesorilor?

Nu învățăm și noi tot intuitiv pe măsură ce ne lovim de situații cu care nu ne-am confruntat până atunci?

Nu suntem și noi creațiile unor divinități care ne văd ca pe niște jucării? Asta să intru pentru scurt timp și prin zona religiei.

Cred că până și forma aparte a navei NOMAD are o însemnătate cu rădăcinile adânc înfipte în scripturile bisericești.

Hm, om sau robot? Robot sau om? Suntem la fel sau diferiți?

Și aș putea ține-o așa până rămân fără energie și trebuie să-mi bag la încărcat acumulatorul.

Dacă nu v-a crăpat capul de la atâta psihologie normală sau inversă, hai să încerc să dezamorsez atmosfera încărcată de gânduri care macină.

Filmul pare o combinație, din ce a depistat eu, de idei și scene preluate din producții celebre precum A.I. (al lui Steven Spielberg), Rogue One (regizat de același Gareth Edwards), Blade runner și Avatar.

Poate mă duc prea departe, dar este posibil să fi sezisat și ceva teme politice, că doar avem parte în film de o SUA care invadează țări din Asia cu scopul declarat de protejare a democrației.

Unde am mai auzit asta?

Și vă cer și vouă părerea.

Scena cu maimuța, o să vă dați seama la ce mă refer, are și ea o semnificație aparte sau este doar pe post de destindere comică?

The creator

 

Chiar dacă este vorba în mare parte de roboți care adună magneții dacă se apropie de frigiderul unui fan al călătoriilor, filmul este foarte uman și, implicit, foarte emoționant.

Previzibil pe alocuri, dar necesar pentru atingerea scopului final, scenariul m-a făcut să bocesc de două ori mai ceva ca pelerinii la mormântul lui Arsenie Boca, tot este la modă acum acest subiect.

În ciuda faptului că am crezut că John David a ajuns prin filme pentru că-i băiatul lui tata, se pare că omul are și talent și dacă o ține așa cred că va așeza cel puțin un Oscar lângă cele două ale lui Denzel.

De asemenea, în film apar în roluri secundare nume mari din domeniul actoriei, precum Allison Janney (To Leslie), are și ea un Oscar în vitrină, sau Ken Watanabe (Inception) care își execută rolurile fără cusur.

Madeleine Yuna Voyles, fetișcana de nici 10 ani care o interpretează pe Alphie, arma colosală care amenință chiar cu eradicarea omenirii, emană o groază de emoții în ciuda faptului că joacă, de principiu, un robot realizat din metal și cabluri.

 

🏆 The creator – Verdict 👍 sau 👎

Filmul abordează o serie de aspecte filozofice care au imprimat o tentă meditativă ce a realizat o simbioză perfectă cu acțiunea exuberantă.

Iată cum poate fi realizată o producție care să aibă mult substrat intelectual cu mesaje numai bune de discutat cu amicii, dar care să fie și doldora cu acțiune specifică unor blockbustere.

Păcat că filmul se anunță a fi un eșec financiar, din ce am mai citit/văzut pe la alții, previziunile sunt sumbre.

Că așa e omul privitor de filme, se vaită că nu mai sunt deloc unele originale în sala de cinema, dar dă buluc tot la sequel-uri și remake-uri.

Bine, nici The creator nu bubuie la acest capitol, dar măcar nu-i bazat pe vreo proprietate intelectuală deja existentă.

Poate succesul unor Oppenheimer sau Barbie să nu fie întâmplător și să fi deschis apetitul cinefililor pentru producții de sine stătătoare.

Cred că am epuizat tot ce aveam de zis despre acest film, unul superb din toate punctele de vedere și mi-au mai rămas doar 9 secunde până la deconectarea definitivă.

4.5 out of 5 stars (4,5 / 5)

Recenzie video:

Trailer:

IMDB

Rotten Tomatoes

About admin

Check Also

Dune: Part Two

Dune: Part Two

După prostia celor de la WB de a lansa Dune: Part One simultan în cinematografe …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *