Nipemi Trăncăneală despre filme
Related Articles
Tucker and Dale vs evil este un film horror lansat în anul 2010, unul făcut cu un buget redus, care pare realizat în tiparnița clasică a oricărei producții care are la bază carnagiul generat de niște țărănoi cu minte puțină ce trăiesc în mijlocul pădurii, într-o cabană decrepită.
Filmul pornește ca oricare altul din genul „slasher hillbilly”, cu niște adolescenți ca oricare alții, mulți la număr, care pentru relaxare își fac de cap printr-o pădure departe de orice fărâmă de civilizație, acolo unde nici măcar semnalul la telefon nu ajunge în epoca pre-5G.
Astfel, tinerele speranțe cu șanse mari la obținerea unui sicriu timpuriu campează pe malul unui lac pentru a se răcori nițeluș.
Ghinionul lor, pentru că Allison, personajul cel mai răsărit al găștii hormonale, dă nas în nas cu doi țărănoi, nu le zic țărani, pentru că nu vreau să denigrez oamenii câmpului, Dale (Tyler Labine – Escape room) și Tucker (Alan Tudyk – Big hero 6, Rogue One, Frozen II) și de aici încolo filmul Tucker and Dale vs evil își urmează cursul obișnuit, cel pe care cu toții îl anticipați.
Cadavrele încep să se adune și puștanii neajutorați sunt nevoiți să se zbată pentru a se menține în viață.
Eh, vă cam aburesc cu premisa pentru că Tucker and Dale vs evil este un film original, care răstoarnă cutumele filmelor de groază și se transformă într-o parodie bună, singura din ultimii ani care merită urmărită, pentru că aici abordarea este diferită.
Mereu m-am întrebat ce-ar fi dacă tinerii rătăciți prin asemenea filme ar da de niște oameni simpli, cumsecade, și nu mereu de niște psihopați însetați de sânge? Ei bine, filmul de față îmi dă răspunsul la această întrebare, invesând rolurile, victimele sunt, de fapt, Tucker și Dale, care-și văd de treaba lor și ei sunt cei deranjați de prostălăii care, din cauza prejudecăților, își imaginează că au dat peste niște monștri care abia așteaptă să le facă felul.
Astfel, Tucker and Dale vs evil este parte parodie/comedie, parte horror pentru că, deși se inversează rolurile, secvențele pline de carnagiu rămân prezente la datorie, dar ele sunt iscate din cu totul alte motive decât cele pe care le știm din filme precum Wrong turn sau Nobody sleeps in the woods tonight.
Filmul este o combinație bună pentru că reușește, simultan, să te amuze și să te îngrozească. Sunt destule momente umoristice, chiar dacă-s sadice, m-au făcut să râd, dar se și moare la greu și în moduri care de care mai grotești. Nu se duce cu violența la un nivel extrem, deși are rating R, nu mi s-a părut neapărat scârbos, mai ales datorită tonului mai lejer abordat, dar nici nu l-aș recomanda celor care se pregătesc să-și facă poza de buletin.
Este, culmea, și trist pentru că sub baia de sânge și morțile brutale filmul ascunde o satiră acidă cu privire la prejudecățile absurde ale oamenilor care pun etichete pe baza aspectului fizic, fără a cunoaște efectiv persoana pe care o judecă și de aici se nasc confuzii stânjenitoare sau, și mai grav, efecte traumatizante.
Apar și câteva momente duioase, care îți alină suflețelul și, chiar dacă sunt utopice, nu strică să fie folosite drept lecții contra superficialității și pentru a încuraja omul să vadă dincolo de cârpele care ne acoperă trupul, că nu alea ne caracterizează, și să analizeze omul pe baza caracterului său, trăirilor sale și gândurilor ce le nutrește.
Dar la bază Tucker and Dale vs evil rămâne o comedie reușită, cu multe dume originale și foarte amuzante, fiind unul din filmele cele mai dragi mie din acest gen, chiar dacă inovează doar sub aspectul schimbării polarității personajelor, dar poate fi categorisit ca un film original și avem nevoie de mai multe asemenea riscuri asumate, care să arate că se poate ș altceva în afară de vechile clișee obosite livrate de Hollywood.
Nici ca realizare tehnică nu stă rău, decesele sunt destul de grafice, bine gândite, fără a depăși un anumit prag de scârboșenie. Nu-s decesele cine știe ce, le-am mai văzut într-o formă sau alta în diverse filme, dar nici nu reprezintă punctul forte al producției, ci premisa răsturnată este cea care dă farmec filmului.
Actorii își fac treaba excelent, mai ales cei doi care-i interpretează pe țărănoi sunt de aplaudat, reușesc să îmbine perfect stereotipia unor asemenea personaje cu aparențele extrem de înșelătoare, astfel încât îmi ridic șapca în fața lui Tucker and Dale vs evil și, în ciuda unor erori destul de ridicole de continuitate, cu toată sinceritatea, le dau celor doi în dar 9 beri reci.
Ca fraierul, tot căutam filmul pe alte canale, când el este bine mersi pe Netflix.
(4,5 / 5)
Trailer:
