DC League of Super-Pets

N-aveam niciun interes să-mi irosesc timpul cu DC League of Super-Pets, dar nevoia m-a adus forțat la cinema. Că uneori cică este bine să te sacrifici pentru familie.

 

🎬 Premisă

N-o să vă plictisesc prea mult cu povestea din spatele acestei animații, oricum titlul nu prea lasă loc de surprize.

DC League of Super-Pets pornește ca orice geneză a unui film cu Superman (John Krasinski – A quiet place), cu distrugerea planetei Krypton și expedierea unui bebeluș magic spre Terra.

Doar că în navetă spațială își face loc și o mică potaie, Krypto (Dwayne Johnson – Jungle cruise), care va fi lângă Superman și Clark Kent de-a lungul aventurilor acestuia, atât zburătoare, cât și amoroase.

Perechea capătă notorietate legendară, sunt ridicate statui, totul este de un roz bombon strident.

Însă pericolul pândește de acolo de unde nu te aștepți. Și vine sub forma unui porcușor de Guinea, Lulu (Kate McKinnon – Ghostbusters), care vrea să pună stăpânire pe oraș și, ulterior, pe întreaga lume.

Cade în sarcina lui Krypto să salveze ziua, și are o echipă de toată lauda formată din animale abandonate precum javra hâtră Ace (Kevin Hart – Night school), purcica zglobie PB (Vanessa Bayer – Office Christmas party), țestoasa chioară Merton (Natasha Lyonne – Ad Astra) și veverița isterică Chip (Diego Luna – Rogue One).

 

💭 Comentariu

Așteptările mele cu privire la potențialul acestui film au fost spulberate cu impactul devastator al unui meteorit pentru că anticipam că animația va fi o porcărie cruntă.

Iar startul nu a fost deloc unul foarte fericit, aluneca încet spre verdictul pe care deja îl stabilisem, știu, am judecat înainte să am toate datele.

Glumițele păreau prea juvenile, povestea simplistă, iar tonul nu era unul prea alert, de și ăia mici din sală începuseră să se frichinească a plictiseală.

Dar la un moment dat vine declicul care transformă DC League of Super-Pets într-un film căruia merită să-i dedic nițeluș de atenție.

Parcă scenariștii au fost înlocuiți pentru că se simte o evidentă disonanță între prima jumătate de oră și restul filmului.

Pe cât de absurde și demente sunt secvențele de acțiune cu porcușorul de Guinea făcând prăpăd prin oraș, pe atât de incitante sunt pentru că aduc o boare de originalitate jucăușă fix pe placul celor mici.

Bine, m-ați prins cu mâța-n sac, și eu am fost absorbit de năzbâtiile destul de brutale la care se dedau răufăcătorii din film.   Este foarte multă agitație cinetică, mult scandal gălăgios, o grămadă de culori cât mai țipătoare și mult tumult antrenant care nu ne lasă deloc să ne tragem sufletele.

Bașca, și asta poate fi trecut și la bile albe, dar și la negre, sunt prezenți membrii Justice League. De bine pentru că sunt personajele bine cunoscute de o lume întreagă și de rău pentru că se cam insistă pe ele în loc să ne concentrăm pe animăluțele cu superputeri.

În funcție de cât de bine sunteți puși la punct cu MCU și DCEU, fie veți identifica o groază de dume cu trimiteri nerușinate, deloc subtile, dar și amuzante, către filmele din cele două universuri, fie nu le veți prinde deloc dacă umblați pe lângă alde Scorsese.

Sunt ele cam repetitive pentru că, deși tot schimbă subiectul, poanta finală rămâne aceeași, dar nu știu de ce m-au amuzat de fiecare dată.

Dar poate aspectul cel mai important pentru mine a fost cel emoționant, nu mă așteptam de la un film animat intitulat DC League of Super-Pets să mă aducă în pragul plânsului de două ori pentru că un anume personaj canin are o poveste lacrimogenă care-ți rupe sufletul, oricât de înrăit ai fi, nu poți rămâne impasibil, iar sfârșitul filmului are menirea să te sensibilizeze până la lacrimi.

Au fost previzibile unele momente pentru că au fost prevestite fără ocolișuri în secvențe anterioare, dar și-au atins ținta, poate și pentru că eu nu mă așteptam la așa ceva, eram concentrat mai mult să găsesc ceva de comentat negativ pe seama animației.

Și am găsit ceva, că nu-i chiar așa de nevinovat DC League of Super-Pets. La fel ca Lightyear, și aici sunt inserate secvențe contemporane, fugitiv, fără să se insiste pe ele, dar nu pot fi scăpate de un ochi vigilent.

Parcă este ceva mai echilibrat, avem înșirate din toate câte puțin, cuplurile amoroase care apar pe ecran sunt după cum urmează: unul hetero (că dacă zic normal, îmi ies vorbe), unul lesbian, unul homosexual și unul interrasial. Tot nu pricep de ce se tot țucă oamenii în filme pentru copii, că numai de explicații cu rating XXX n-ai chef după asemenea scene. Însă asta este, ne adaptăm.

Nu m-am dumirit asupra înțelesului unei scene, puterea curcubeului care n-are nicio valoare, fie a fost doar un gag nevinovat, fie are ceva semnificații mai profunde, dacă înțelegeți unde bat. Deși asta contraveni preceptelor actuale în acest subiect nedestinat celor mici.

 

🏆 Verdict

DC League of Super-Pets este o animație drăguță foc, cu animale lipicioase, cu o acțiune frenetică și intensă, cu mult zvâc, o combinație reușită între prosteală infantilă pentru a fi pe placul celor mici și teme și mesaje mai serioase pentru a nu plictisi adultul.

Tocilarul din mine s-a bucurat la revederea celor din Justice League, inutili, dar nah, nu ei erau în prim-plan, copilul din interior s-a amuzat la interacțiunile ilare dintre patrupedele hâtre, iar adultul a țintit și niște povețe de băgat la cap.

Nu-i nici pe departe perfectă animația, că nu iese din tipare cu povestea arhetipală, dar în afară de niște ghidușii neavenite ce țin de gustul personal, mi s-a părut că DC League of Super-Pets este un film cuceritor pentru cei mici și agreabil pentru cei mari.

Din nefericire, nu m-am putut bucura de vocile originale, varianta de la mine fiind dublată, cu siguranță s-a pierdut din farmecul marilor vedete care și-au împrumutat corzile vocale filmului, dar chiar și așa DC League of Super-Pets m-a făcut să adopt 7 animăluțe abandonate.

3.5 out of 5 stars (3,5 / 5)

Recenzie video:

Trailer:

IMDB

Rotten Tomatoes

About admin

Check Also

Bubble

Bubble, a nu fi confundat cu The bubble, ambele pe Netfix, este un anime atractiv …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.