Nipemi Trăncăneală despre filme
Related Articles
Am pus la treabă Netflix și am băgat Kalki 2898-AD, o epopee indiană de trei ore.
Se cântă, dar în fundal, nu există scene destinate acestei îndeletniciri artistice.
🎬 Kalki 2898-AD – Premisă 📖
Înainte de a ajunge în anul din titlu, pornim mult în trecut, în urmă cu 6 milenii, unde un nene războinic pe numele său Ashwatthama (giganticul Amitabh Bachchan – Runway 34) este blestemat la viață eternă.
El trebuie să trăiască doar cu un singur scop, acela de a proteja (re)nașterea lui Vishnu, oricând s-ar produce aceasta.
Și apoi sărim într-un viitor apocaliptic în care societatea este divizată în bogații puțini care trăiesc în huzur și lux în Complex și săracii mulți care supraviețuiesc cum pot.
Sum 80 (Deepika Padukone – Fighter) este una dintre multele femei însărcinate, și nu intru în detalii cum și de ce, dar pare a avea ceva special.
Oare să-l poarte în pântece pe Vishnu?
De asemenea, se bagă-n seamă și Bhairava (Prabhas – Baahubali), un vânător de recompense care visează să ajungă în Complex.
Tot ce am pomenit aici este doar o mică parte din această producție titanică.
💭 Kalki 2898-AD – Comentariu 🍿
Era să mă scap din prima de-o înjurătură plină de sanctitate, de fapt ce s-o mai țin în mine, o dau direct, „holy crap!‟, ce film monstruos ca amploare!!!
Ține trei ore, dar scenariul este atât de bogat în tot ce vreți voi, elemente mitologice, comentarii sociale, personaje complexe, alegorii fantasmagorice și fabule filozofice încât abia râcâie la suprafața poveștii.
Are atât de multe idei diseminate pe parcursul firului narativ încât este ușor să te pierzi în ele, norocul, dar și ghinionul, filmului este că ele nu sunt noi, împrumută la greu din alte producții existente.
Astfel, am reușit să le țin isonul și să nu mă rătăcesc prin catacombele unei povești de altfel complicate.
Am mirosit inspirații clare (de fapt, furtișaguri la drumul mare) din Star Wars, Blade runner, Dune, Elysium, Mad Max, chiar Avengers, ce să mai, un amalgam de concepte, dar unele adaptate la cultura hindusă.
Există, bineînțeles, și originalitate în cantități mari pentru că indienii au atâtea basme și legende încât cred că ar putea realiza un film pe săptămână și nu le-ar ajunge un secol să le ecranizeze pe toate.
Nu zic că este un film foarte bun, deși am pornit tare cu laudele, dar are o complexitate deloc specifică unor producții de o asemenea anvergură în care contează distracția și mai puțin cerebralitatea.
Aici, însă, povestea plasată cu 800 de ani în viitor prezintă o societate divizată din cale afară și deficitară la nivel empatic, o distopie frântă care te ia cu fiori.
Dacă spre asta ne îndreptăm, atunci chiar nu are rost ca specia umană să mai pripășească pe această planetă.
Construcția lumii este una migăloasă, dar ce este mult strică. Prima jumătate, adică 90 de minute, constă doar în turnarea fundației, ceea ce este exagerat și m-a plictisit de la un anume punct încolo.
Plus că există și momente de Love and thunder, se pornea o caterincă proastă ori de câte ori își făcea apariția Bhairava care nu era deloc serios și avea mereu chef de miștocăreli de două parale.
Acest aspect a ciuntit destul de mult din gravitatea poveștii, mai ales că unul dintre multele fire narative este cutremurător, și observ un laitmotiv recent care începe să populeze producțiile indiene.
O să vă apuce toate pandaliile când o să aflați la ce mă refer, iar ura pentru antagonist va deveni mai încinsă decât un crematoriu din timpul Holocaustului.
Mai ales mamele vor fi afectate de ceea ce se petrece în unele momente terifiante, m-a înțepat pe mine inima, darămite pe cele care poartă în pântece miracolul vieții.
Nu mai insist pe seama poveștii, practic un luptător milenar trebuie să protejeze o viitoare mămică deoarece în uterul ei se coace salvatorul umanității.
Kalki 2898-AD este cel mai scump film indian, aparent ar fi costat undeva la circa 75 de milioane de dolari, și se simte acest lucru din punct de vedere vizual.
Nu peste tot, că sunt unele secvențe prea ambițioase în ceea ce privește spectaculozitatea lor și, ca atare, se prezintă absolut ridicol. Or fi avut oamenii la dispoziție un buget colosal, dar au vrut să facă prea multe cu el.
Dar, în rest, filmul este superb deoarece are o imagine care bucură ochii, plină de culori vibrante, chiar dacă în tonuri mai triste ce nu insuflă prea multă speranță.
Lumea imaginată este una exuberantă, cu locuri luxuriante, dar și mahalale mizere, redând cu lux de amănunte diferența dintre păturile sociale futuriste care le oglindesc la perfecție pe cele de acum.
Acțiunea este și ea una efervescentă, coregrafia și modul de filmare reușind să redea tensiunea și dramatismul confruntărilor epice.
Dacă vă zic că are un moment ce aduce ca extaz cinematografic cu apariția lui Thor în Wakanda, mă credeți? Am țipat ca un copilaș din comunism la primirea primei bomboane care nu avea ambalajul plin cu aer.
Luptele se duc atât cu arme cu laser, cât și cu unele antice cu puteri supranaturale. Ah da, uitai să zic, povestea colcăie de misticism, cum șade bine unei producții indiene.
Oricât de impunătoare sunt bătăliile, uneori păreau false, CGI-ul dând rateuri mai ales la sărituri când era clar că vedeam niște dubluri digitale și nu cascadori reali.
Dintre actorii pomeniți doar Amitabh Bachchan este la înălțime, și la propriu, și la figurat, deoarece personajul interpretat este unul tragic, cu o poveste învelită în multe straturi narative.
Mie mi-au sărit orbitele din retină și mi-a bubuit inima-n piept când a apărut pe ecran Roxie (Disha Patani – Baaghi 2), se vede pe ea că are talent, păcat că a fost utilizată prea puțin.
🏆 Kalki 2898-AD – Verdict 👍 sau 👎
Dacă exista moderație în toate compartimentele, ar fi ieșit un film fantastic.
Însă se exagerează peste tot, durează prea mult introducerea, sunt o groază de povești care se desfășoară simultan, au fost forțate limitele efectelor speciale și s-a insistat nejustificat cu o comedie nereușită.
Altfel, legenda pe care filmul vrea s-o spună este una fascinantă deoarece este plină de simbolistică existențială.
Este un spectacol monumental care nu oferă doar relaxare pentru ochi, ci pune și creierul la treabă.
Am să injectez filmul cu 7 picături vitale și sper ca următoarele produse din franciză să fie mai reușite deoarece povestea merită mai mult de atât.
Pelicula de față se termină apoteotic, cu un FUCK YEAH!!!, dar și dezamăgitor pentru că mi-am dat seama că-i doar un simplu preambul pentru ceva și mai și.
(3,5 / 5)
