Și iată că a venit nelipsita perioadă a filmelor de Crăciun, perioadă pe care o urăsc. Mi-am jurat că Violent night va fi singura producție de gen pe care o voi vedea luna asta la cinema.
🎬 Violent night – Premisă
Este Ajun de Crăciun și Moșul (David Harbour – Black Widow) se pregătește de o nouă noapte plictisitoare în care trebuie să livreze aceleași cadouri de care s-a cam săturat.
Atitudinea lui nu este deloc una festivă, mai ales că îl găsim într-un bar înnodând berile mai repede decât puteți voi să îi enumerați renii. Nici limbajul nu pare a fi unul potrivit pentru un asemenea rol.
Deci este evident că vom avea parte de un Moș Crăciun mai altfel.
După ce că este lovit de o lene monumentală, Pere Noel pățește o mare nefăcută când ajunge cu sacul plin cu cadouri la un ditamai conacul și nimerește într-un moment nepotrivit.
De ce?
Pentru că în aceeași seară o ceată de bandiți atacă locația respectivă pentru a șuti o grămadă de bani.
Și pe cine pică beleaua să salveze seara și, implicit, familia luată ostatecă?
Ați ghicit, pe Moș Crăciun.
Premisa aduce destul de mult cu Fatman-ul cu Mel Gibson.
💭 Violent night – Comentariu
Titlul filmului și ratingul R sunt suficiente pentru a vă da seama că nu avem de-a face cu o peliculă obișnuită de Crăciun.
Iar Kris Kringle nu-i deloc moșulețul grăsun jovial pe care îl știm din atâtea și atâtea producții de gen.
Nu, nici pe departe, aici Ho, ho, ho-ul Moșului este pronunțat mai mult Hoe, hoe, hoe, dacă înțelegeți unde bat.
Adică filmul nu este pentru copii, fiind violent atât verbal, cât și fizic.
Mai ales fizic.
Moș Crăciun de aici nu vine să aducă jocuri video și păpuși, ci împarte bucurie cu barosul.
Oho, și o face într-un mod brutal din cale afară, adică fix așa cum îmi place.
Ce s-o mai dau pe după turtă dulce, Violent night este un film care se ridică la nivelul numelui și ceea ce promite livrează cu vârf și îndesat, nefiind deloc pentru cei papă-lapte sensibili.
Uite o dovadă că, dacă sunt băiat cuminte, voi primi ceea ce doresc.
Practic, avem de-a face cu o combinație de mult Die hard la o scară mai mică din punct de vedere al locației, cu oleacă de Home alone, dar varianta pentru adulți.
Pornește destul de greu, cu niște plictiseală de familie care se ciondănește pentru avere și se gudură pe lângă băbăciunea care deține cheile seifului.
Bucata aia m-a cam sâcâit pentru că nu se întâmpla nimic interesant.
Apoi „Santa Claus is coming to town‟.
Și ai pus-o-n fericire dacă ești pe papirusul nasol pentru că Moșul a venit nervos, este șucărit și dezlănțuie un haos infernal, pogorând judecata divină în capul răufăcătorilor.
Are o scenă într-un șopron care pur și simplu mi-a stors involuntar lacrimi de bucurie, atât de bine este executată din toate punctele de vedere.
De la modul de filmare până la violența cu care nătărăii de pe lista obraznică sunt pedepsiți, de la sângele care desenează modele complicate pe pereți până la biletele de trimitere spre morgă pe care Moșul le împarte cu dărnicie. Totul împrăștie o bucurie sângeroasă. Și totul este asortat cu o muzică de colinde care contrastează imperial cu măcelul la care asistam.
Dacă ar fi fost doar asta și era suficient să transforme Violent night într-un film extrem de distractiv. Dar este mai mult de atât.
Nu se rezumă la a fi un simplu film de acțiune în care un erou în costum de Crăciun face prăpăd printre cei răi.
Scenariul pune și suflet în poveste, există o relație care m-a emoționat fără să îmi dau seama, care m-a luat pe nepregătite și care-i dă și Moșului un nou scop în viață.
Plus de asta, Violent night este și foarte atent cu anumite amănunte, vine cu mici bucăți de informații care transformă unele acțiuni fantasmagorice în ceva realist, în ceva ce capătă sens și în ceva ce poți crede. De fapt, a crede este laitmotivul peliculei.
Este un film mai de Crăciun decât toate bășinile alea siropoase care ies calup, câte 50 pe an, toate la fel, de la posterele trase la indigo până la povestea diabetică fără pic de inspirație.
Violent night a fost o imensă surpriză, întreaga sala a aplaudat la final. Bine, noi românii aplaudăm și când aterizează avionul fără probleme, de parcă ar un miracol ceresc, dar nici eu nu am fost departe să mă alătur turmei. Pentru că filmul merită. Chiar merită.
David Harbour este absolut perfect în acest rol, este amenințător și dulce în același timp, drăgăstos și mortal deopotrivă, o combinație letală care aduce bucurie copiilor și sicrie neobrăzaților.
Celelalte personaje sunt unele neplăcute, în afară de o fetiță care ți se lipește de suflet prin inocența ei diabolică.
În rest, avem numai clișee și stereotipuri în rândul celor răi, nimic de lăudat aici, doar că au nume fistichii în ton cu sărbătoarea, dar sunt prezenți doar să aibă Babbo Natale pe cine să bumbăcească la foc automat.
Violent night este regizat de Tommy Wirkola care a mai făcut anterior două filme la fel de surprinzător de bune, I onde dager (cu care seamănă ca violență amuzantă) și What happened to Monday.
Da, uitam să pomenesc că are și sâmburi de comedie, una neagră și cinică, dar eficientă, am slobozit câteva hohote de râs de era să mă înec cu popcorn.
🏆 Violent night – Verdict
Știu că filmul nu are nicio veleitate artistică, nefiind o producție cu ștaif, cu mesaje profunde, cu intelect exagerat sau cu mai știu eu ce tușe satirice.
Dar Violent night este unul din acele filme care îți oferă ceea ce îți promite, fără subterfugii, fără abureli, fără predici infinite, și o face foarte bine.
Nu mă hazardez să concluzionez că-i printre cele mai bune filme ale anului, dar cu siguranță este printre cele mai distractive și satisfăcătoare.
Asta deși eram convins că va fi o măgărie.
Însă este fix ca un cadou de Crăciun, când crezi că n-ai fost cuminte și nu vei primi ceva mai acătării, dar deschizi cutia frumos ambalată și găsești exact ceea ce ți-ai dorit.
De aceea mă grăbesc să-i pregătesc Moșului, drept mulțumire, 9 farfurii cu lapte și prăjiturele.
(4,5 / 5)