The invincible dragon

Am zis că dau de aur când am citit The invincible dragon și l-am văzut în rol principal pe Jin Zhang pe care îl mai depistasem prin Escape plan 3 (bine, asta nu e o laudă), Pacific Rim: Uprising, Ip Man 3 sau SPL 2: A time for consequences.

Să fie acțiune!!!

Jin Zhang îl interpretează pe Kowloon, un agent șmecher care o arde mai mult prin misiuni sub acoperire, dar care stă prost la capitolul personalitate, fiind prea impulsiv și făcând de râs poliția prin acțiunile sale nesăbuite.

Așa că este expediat la fundul vacii, într-o mică localitate, să i se piardă urmă, doar că necazurile par că se țin scai de el ca limbricul de fund, și aici se găsesc câteva cadavre să iasă la suprafață, dovadă a prezenței unui criminal în serie care mai activase anterior pe tarlaua lui Kowloon. Ciudat cum pe unde pune piciorul Kowloon răsar și cadavre. Fiți pe pace, nu-s chinezii atât de aventurieri în scenariu încât să-l facă ucigaș pe protagonistul pozitiv al filmului, altceva este la mijloc, însă ce?

Kowloon n-are altă rezolvare decât să dea de cap misterului și să încătușeze nemernicul care subțiază stocul polițienesc feminin.

Degeaba am exclamat eu să fie acțiune pentru că The invincible dragon este un film catastrofal din toate punctele de vedere și mi-am dat seama că voi asista la un rahat plutitor când pe ecran a apărut Well Go USA și apoi printre numele actorilor s-a regăsit și renumitul „câștigător de Oscar” Anderson Silva.

N-am să înțeleg vreodată de ce cineva în toate facultățile mintale ar crede că un boxer sau luptător de UFC ar fi și un actor decent. Măcar la ăia din wrestling tot mai există o speranță, oricum ei fac teatru non-stop și sunt obișnuiți destul de mult cu actoria, așa că nu este prea grea tranziția, dar un UFC-ist? Haida-de. Atât de prost joacă Anderson Silva încât nici să vorbească nu este în stare, vocea i-a fost dublată în post-producție, lucru incredibil de evident în film, când sunetul cuvintelor și mișcarea buzelor erau sincronizate doar când Silva tăcea.

Mamă, cât de penibil a fost The invincible dragon, cu un scenariu incoerent și o regie pe măsură.

Povestea ar fi fost interesantă dacă Fruit Chan (regizor și scenarist) ar fi scuipat ceva decent pe hârtie, însă de la elementele fantastice care nu-și aveau rostul într-un asemenea film, ducându-l în derizoriu, până la rezolvarea din senin a cazului, doar așa, că i s-a năzărit personajului, fără dovadă, fără noimă, ci pur și simplu că așa l-a înghiontit flerul, totul a transpirat bătaie de joc la adresa spectatorului.

Cele câteva scene amărâte de luptă sunt greu de priceput pentru că editarea este sub orice critică, aproape că zici că-s bătăile încropite la caterincă pentru că lipsesc porțiuni întregi care strică total fluența mișcărilor, aveam impresia că jumătate din cadrele pe secundă au fost vândute la negru, atât de inconsecvente erau mișcările personajelor.

Iar bomboana de pe colivă a fost și măritul vitezei la 1,2x-1,25x când se bumbăceau oamenii, să dea senzație de agitație și adrenalină, dar tot ce a reușit filmul a fost să imprime o senzație de circ ieftin, de caricatură nereușită.

Practic, The invincible dragon este o compilație de scene celebre preluate aproape 100% din alte filme mult mai bune.

Prima oară am zis că mi s-a părut mie, a doua oară poate o fi fost o coincidență, dar a treia oară mi-am trimis organul în cimitir să inspecteze cavoul morților mă-sii de film că poate o găsi vreun orificiu de penetrat.

Să nu scriu fără argumente, încerc să cuprind totul într-o singură frază, Kowloon este un Jack Sparrow din Pirates of the Caribbean: Dead men tell no tales la vorbă și atitudine, aduce suspect de mult cu un Thor gras din Endgame ca aspect fizic, urmează apoi un montaj de antrenament a la Rocky, nu ratează momentul tragic din Se7en cu „What`s in the box?”, ca apoi să copieze faza de final cu metroul din Speed și încheie apoteotic cu o luptă aeriană în cădere precum cea din Black panther, dar cu un personaj preluat din Ip Man 3.

Am răbdarea forjată de multe filme proaste și rar mi s-a întâmplat să am impulsul de a lăsa baltă la jumătate unul care nu îmi place, The invincible dragon fiind unul din acele cazuri, dar mi-am călcat pe inimă și am înghițit rahatul până la final.

Îi dau 3 doar pentru secvența de început, că în rest este o gogomănie imensă.

1.5 out of 5 stars (1,5 / 5)

Trailer:

Link IMDB

Link RottenTomatoes

About admin

Check Also

Apex

Când mi-o caut, apoi mi-o și găsesc. Și mi-o fac cu mâna mea. Însă să …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *