Transformers: Age of extinction

Transformers: Age of extinctionAcelași regizor, dar altă distribuție umană, de asta avem parte în Transformers: Age of extinction.

Cum Dark of the Moon a bubuit la încasări, trecând de 1,1 miliarde dolari, studioul a vrut să mulgă franciza.

Cum este și normal. Să vedem ce a ieșit.

 

🎬  Transformers: Age of extinction – Premisă

S-au scurs în clepsidra timpului vreo 5 ani de la prăpădul făcut de confruntarea metalizată în orașul Chicago.

Ca prin minune, acesta este deja reconstruit.

Deh, dacă era vorba de București ruinele domneau peste tot că în 5 ani abia se scremeau de un studiu de fezabilitate.

Nici urmă de roboții gigant deoarece au fost ușuiți de pe Terra să se lupte prin alte lumi, unele nepopulate.

Departe de tumultul junglei de beton îl găsim pe Cade (Mark Wahlberg – Deepwater Horizon), un inventator ratat care o crește pe fiica lui „nepedofilizată‟, dacă este să ne luăm după legea din Texas.

Pe fată o cheamă Tessa și este interpretată de Nicola Peltz Beckham, alt mare „talent actoricesc‟ care n-a mai jucat în niciun film mai acătării după acesta.

Eh, bineînțeles că prin lume mai sunt roboți care încep să iasă din ascunzători, de bunăvoie sau siliți, și iar avem scandal.

 

💭 Transformers: Age of extinction – Comentariu 🍿

Filmele din seria asta au boala de a deveni tot mai lungi, această a patra producție se oprește după 2 ore și 45 de minute, cu 21 de minute mai mult decât primul Transformers.

Asta înseamnă, ați ghicit, un chin și mai mare în a urmări o poveste în care accentul cade, nu pricep de ce, pe personajele umane.

Aici atât de mult se concentrează scenariul pe Cade și odrasla lui încât transformerșii aproape că pică pe plan secund de parcă filmul s-ar numi Tessa: The age of chastity.

Este un nume mai potrivit deoarece am irosit o grămadă de timp cu prelegerile infinite și încercările futile ale lui Cade de a o convinge pe Tessa să nu-și desfacă imediat capacul sticlei de bere blondă înspumată la primul tirbușon ieșit în cale.

Nu mai insist pe scenele și replicile repulsive în care filmul încearcă să ne spună că-i OK să o arzi cu o minoră, o fi legea lege, dar parcă tot nu-i moral.

Așadar, și la Age of extinction am aceeași problemă imensă, anume inutilitatea secvențelor în care în prim-plan avem ciondăneala răsuflată a oamenilor.

Și eu care tot așteptam să se bubuie roboții între ei. Când colo, eram forțat să urmăresc fel și fel de îmbârligături tipice rasei noastre meschine care, în contextul dat, ar merita o extincție.

Mno, în fine, la un moment dat se satură și ăștia de atâta albăstrit de pomană fără eliberarea fericită și ne împrăștie cu Sămânță peste tot.

Am scris cu majusculă, deci nu am dat conotații indecente cuvântului, Sămânța fiind MacGuffin-ul acestui film, prețioasa pradă pe care o urmăresc toți.

Apoi începe ceea ce am așteptat cu multă, prea multă, răbdare.

Anume cafteala elementelor ce nu se regăsesc în tabelul periodic. Și nu am fost dezamăgit, chit că scenele erau unele repetitive și cu mult sentiment de deja vu.

Asta mi se trage și de la faptul că am îngurgitat 2, 3 și 4 în mai puțin de 24 de ore, de aceea în minte s-a făcut un talmeș-balmeș aproape incoerent.

Transformers: Age of extinction

 

Ca element de noutate, că trebuia să vină cu ceva să ne agațe interesul, Age of extinction scoate din jobenul magic o nouă specie de transformerși, anume dinoboții.

Drept să spun, am făcut și eu o mică extincție la nivel molecular când s-au prezentat la datorie cavalerii care s-au prăvălit pe Terra în urmă cu 65 de milioane de ani când singurele forme pe care le puteau adopta au fost cele de dinozauri.

Nu vreau să mai fac ca papagalul pentru că sun ca o moară stricată, dar n-am de ales.

La nivel tehnic (vizual și auditiv) filmul este magnific, mirobolant și maiestuos, dar devine și obositor pentru că este prea mult.

Chiar dacă nu mai avem un conflict la nivel planetar, ci unul cu o tentă mai personală, la un moment dat ecranul este doldora de prea multă acțiune îngrămădită toată deodată.

Am belit fasolea 120 de minute de pomană sau, mă rog, am cules orezul, ca în ultimele 30-40 de minute să fie prăpăd.

Un om înțelept ar fi împrăștiat echidistant acțiunea pe tot parcursul filmului, dar nu Bay.

El a făcut ca românul de Paște și Crăciun, adică foamea o săptămână, apoi a băgat crăpelniță în el 2 zile la rând și a ajuns la spital cu indigestie.

Cât despre logică, hai că îmi place să vorbesc despre ea, că-i mai nevăzută ca Elodia sau ca tăierea pensiilor speciale, că-i subiect mai de actualitate.

Am uitat să menționez la celelalte filme, dar mi-am amintit acum, este incredibil cum duduia principală arată mereu ca scoasă din țiplă.

Dacă ea și cu el trec prin exact aceeași situație, mână de mână, el arată la final ca și când ar fi fost târât prin cele mai mocirloase și noroioase mlaștini, iar ea zici că se pregătește să defileze pe podiumul de modă.

Încă una din aceeași categorie.

Se urcă patru personaje cu fizic normal într-un lift, ăsta nu pornește, chipurile este greutatea prea mare, se dă unul dintre personaje jos, hop pornește liftul.

Dar nu înainte de a citi că greutatea maxim admisă era de 680 de kilograme, iar ăștia cântăriți nu depășeau nici jumătate din acea valoare, că erau toți șui, păreau a mânca frunze, nu șaorme.

Transformers: Age of extinction

 

În acest film intră în acțiune plasarea de produse la greu, celelalte producții m-au cam scutit de asta, însă aici n-am cum să o trec cu vederea.

Dacă ar fi știut atunci studioul și Bay ce se alege de Bud Light în viitor nu cred că ar mai fi făcut promoție berii.

Plus că sunt și alte mărci de renume care își fac apariția sumară în film.

Și se simte că Age of extinction atârnă morcovul în fața audienței din China, actul final având loc în acea țară în ideea de a suge cât mai mulți bani de acolo.

Le-a mers șmecheria, deoarece încasările au fost de 300 de milioane de dolari în condițiile în care precedentele trei filme au cumulat cu 50 de milioane mai puțin.

Însă de aici a și început prăbușirea box office-ului, acesta de față fiind un pic sub Dark of the Moon, dar următoarele, The last knight cu 605 milioane și Bumblebee cu 470 milioane, au însemnat un declin abrupt.

 

🏆 Transformers: Age of extinction – Verdict 👍 sau 👎?

Se pare că filmele cu număr par din această franciză mi-au displăcut.

Al doilea, Revenge of the fallen, a fost catastrofal, iar acesta, al patrulea, nu-i prea departe de el.

Însă contracarează un pic cu acțiunea de final și noutatea reprezentată de dinoboții care sunt epici.

Bine, simetria a fost distrusă de următorul film, The last knight, care a fost mizeria supremă a francizei și ultimul cui bătut în coșciugul lui Bay ca regizor în acest univers mecanizat.

Nah, că săream peste actorie, de fapt nici nu prea am ce să pomenesc de ea, doar că eroul Cade cunoaște pe parcursul unui singur film o transformare (😉) radicală dintr-un simplu mecanic într-un supererou.

Pe când un alt mecanic dintr-o franciză rapidă și furioasă a avut nevoie de vreo 4-5 filme pentru asta.

Sunt prezente câteva nume destul de sonore în distribuție, dar rolurile de oameni diabolici fuzionează într-o masă amorfă de nu mai pot să-i disting unul de celălalt.

Hai că am consumat prea multe litere pentru acest film, mă duc repejor poate mai apuc să storc 5 picături din sămânța vitală.

2.5 out of 5 stars (2,5 / 5)

Trailer:

IMDB

Rotten Tomatoes

About admin

Check Also

Dersu Uzala

Dersu Uzala

Iată o coproducție total atipică la care nu m-aș fi gândit. Dersu Uzala este un …

2 comments

  1. Și eu care credeam că ne fericești cu recenzia la Mica Sirenă afro-americană.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *