Jolt

Amazon Prime ne electrocutează cu Jolt, un film de acțiune în care rolul principal îi aparține lui Kate Beckinsale (Underworld: Blood wars, The disappointments room).

Ea este Lindy, o femeie foarte tulburată psihic, care are grave probleme în a se controla, explodând practic la fiecare lucru care o enervează. Suferă de o boală numită tulburare explozivă intermitentă.

Oho, și duduia este iritată de orice. Absolut orice. Așa că narațiunea ne spune că din fragedă pruncie Lindy a fost cobaiul diverșilor doctori psihiatri care încercau să experimenteze pe ea și să afle dacă nu cumva furia ei explozivă poate fi folosită ca o armă secretă. Anii au trecut și experimentele au arătat că Lindy nu poate fi controlată. Doar Dr. Munchin (Stanley Tucci – The witches, The silence) pare că o calmează cu un dispozitiv ce îi livrează șocuri.

Viața socială a domniței este una solitară pentru că n-are curajul să iasă la întâlniri din motive lesne de înțeles. Dar încurajată de Munchin, ea îl întâlnește pe Justin (Jai Courtney – Honest thief, Suicide squad), un bărbat ce pare perfect pentru că reușește, cumva, să n-o calce deloc pe nervi la prima întâlnire, ba chiar din contră, este atât de amabil încât Lyndy devine optimistă că ar putea avea o relație normală.

Jolt pornește, he he, foarte enervant pentru mine, cu o narațiune interminabilă care repetă la exasperare informații simple pe care doar niște DMF (dumb mother fuckers) le-ar uita din prima. Decât să mă tortureze cu picătura scenaristică putea să-mi spună din prima secundă că Jolt este Crank cu țâțe.

Avem un protagonist de sorginte britanică și accent pe măsură, cu fitilul scurt, care nu înghite rahatul nimănui, ce spârcâie replici scurte și violente verbal și care are nevoie de șocuri electrice pentru a se putea concentra pe treaba ce o are de făcut.

Jolt este un film foarte ciudat pentru că n-am înțeles ce se vrea a fi. Este un ghiveci cu de toate. Am trecut ușor peste premisa nu prea plauzibilă, încearcă scenariul să ne explice că Lindy este letală la cele 15 kg ale ei și că pavează cimentul cu toți pereții umani ce-i cad în cale pentru că are un nivel ridicat de cortizol, dar nu prea ține, însă treacă meargă.

Ce m-a frezat pe invers a fost faptul că filmul nu își utilizează personajul la capacitate maximă, mă îmbie cu niște miasmă de acțiune furibundă, îmi umple capul cum că Lindy ar face de râs o bombă nucleară când i se arde fitilul, dar în marte parte Jolt se reduce mai mult la o comedie neagră decât la un film de acțiune.

Lindy își pune adversarii la pământ mai mult din jigniri atroce decât prin lovituri cauzatoare de consum ridicat de gips medical. Am chicotit la câteva replici acide, dar așteptările mele erau altele.

Dar să nu fiu hater până la final, Jolt are și secvențe brutale generatoare de jelanii bocitoare și parastase prea timpurii pentru tăntălăii porcini care o iau în derâdere pe Lindy. Nu dezvoltă însă suficient de mult această parte care ar fi trebuit să fie cea mai atractivă la un asemenea film, scenariul novicelui Scott Wascha nu atinge punctele esențiale și oferă câteva idei interesante, dar insuficient dezvoltate, de parcă atenția i-ar fi fost deturnată de cu totul altceva când se afla în fața laptopului creionând scenariul.

Ehe, Kate Beckinsale se ține bine de tot (pe actorie, desigur) și mi-a făcut un chef să o revăd din motive vestimentare în Underworld-urile alea nasoale. Aici mi s-a părut că face un rol interesant, cu furia aia incontrolabilă scurgându-i-se prin toți porii și arată și se comportă ca o femeie cu care nu-i bine să te pui în nicio poziție.

Să vedeți ce maleabil sunt, nici măcar nu m-a deranjat că într-unul din rolurile destul de importante, un detectiv, a fost un transsexual pentru că filmul nu îți scoate ochii cu asta. Bine, avea duduia un măr al lui Adam mai proeminent ca puța lui Titus Steel în stare semierectă și o voce mai groasă ca a lui Tony Todd după 2 cartușe de țigări, dar prezența ei nu era trâmbițată cu evlavie religioasă, pur și simplu este un actor interpretând un rol.

Apropo de actorie, Jolt dă chiulul la personaje negative, pe acest palier vopseaua este scorojită de pe pereți pentru că vine cu cel mai sforăitor și lipsit de personalitate antagonist care m-a lăsat cu un gust  de cianură pe buze.

De fapt, mai toate personajele sunt corigente la capitolul comportament din cauza scenariului subțire ca silueta lui Kate Beckinsale, nici măcar polițiștii jucați de Bobby Cannavale (Thunder Force, Tom and Jerry) și Laverne Cox (Promising young woman, Charlie`s angels) nu se comportă așa cum ar trebui sau așa cum consider eu că ar fi normal.

Deși Jolt se înscrie în valul interminabil de filme feministe, măcar aici am văzut un minim efort de a veni și cu o explicație pentru puterile supranaturale ale personajului subnutrit. Că nu i-a ieșit pe deplin, asta este, măcar a încercat, de aceea mă văd nevoit să-l electrocutez pe Jolt cu 5 volți, filmul nefiind reușit, dar măcar nu m-a făcut să-mi pictez pereții cu materie cenușie. Nu aș spune nu unui film care să le adune pe Peppermint, Atomic blonde, Jolt, Ava și Anna la un loc, dar să fie scris de cineva care nu se află la primul scenariu.

2.5 out of 5 stars (2,5 / 5)

Link IMDB

Link RottenTomatoes

About admin

Check Also

Shivaay

Hai să bag un film pe sistem Taken cu bindi-n frunte, de peste 2 ore …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *