Irresistible este o comedie politică asemănătoare cu serialul Veep avându-i în roluri principale pe Steve Carell (Welcome to Marwen, Vice) și Rose Byrne (Like a boss, Spy, Instant family, Jexi) ce interpretează niște strategi mari maeștri în campanii electorale la nivel înalt care se urăsc de moarte, fiind în tabere opuse.
După un eșec usturător suferit în 2016 ca lider al campaniei prezidențiale a lui Hilarry Clinton, personajul lui Steve Carell, Gary, simte nevoia să o ia de jos, așa că un video viral îi atrage atenția asupra discursului patriotic al unui colonel care îi aprinde imaginația și Gary se torpilează într-un oraș aproape fantomă din Bălegaru` din Vale pentru că vrea să-l convingă pe acel colonel să candideze la postul de primar și el să îi coordoneze întreaga campanie electorală, simțind că Jack (Chris Cooper – Little women, A beautiful day in the neighborhood, Live by night) are stofă de politician onest care poate ajunge departe.
Dar nu trece mult timp și adversara lui Gary, anume Faith (Rose Byrne) se bagă și ea în seamă, preluând campania adversarului, actualul primar.
Așa se pune de-o luptă politică murdară între cei doi strategi care, cu ideile lor de metropolă, mânjesc simplitatea oamenilor de la țară, care nu sunt atât de versați într-ale politicii bazată pe jeg, șantaj și înjunghieri pe la spate.
Nu pot spune că Irresistible mi-a plăcut prea mult pentru că scenariul scris de Jon Stewart, gazda The daily show, care și regizează filmul, este 90% destul de fad, banal, trivial, fără nimic special, am avut un deja vu pentru că am mai văzut filme asemănătoare cu același subiect care s-au desfășurat într-un mod aproape identic.
Glumele sunt destul de răsuflate și repetate cu obstinență fără să devină mai amuzante, iar partea politică se rezumă la contrastul dintre mentalitatea orășeanului de capitală, care pentru a înainta în carieră consideră ca normale mințitul, înșelatul, denigratul sau șantajul, și gândirea necomplicată, cinstită, a omului sărman la minte, dar curat la suflet.
Practic avem un conflict între două popoare diferite, deși ambele au cetățenie americană, ceea ce arată cât de divizate sunt Statele Unite ale Americii și ce discrepanță uimitoare este între statele bogate în care colcăie oameni putrezi la suflet care au bani de aruncat de geam pentru orice tâmpenie, și statele sărmane unde domnește o sărăcie lucie, dar unde oamenii sunt onești și ospitalieri și sunt în stare să-ți dea și ultima îmbucătură decât să rămâi tu, musafirul lor, nemâncat.
Din păcate, dincolo de acest hău economic și social, Irresistible este cam plictisitor pentru că nu mi-a captat atenția cu ceva fascinant.
Steve Carell nu excelează în rol, pare că își joacă același rol din The office, poate că vina aparține scenaristului care a creionat un personaj neinteresant și cam mojic, care, deși este protagonistul principal, nu mi-a atras simpatia din cauza comportamentului de meltean.
Este mai mult un film trist decât o comedie, pentru că te pune pe gânduri când vezi lăcomia nejustificată a unora pentru putere.
De ce spuneam anterior că scenariul este 90% fad? Pentru că restul de 10% salvează filmul, am rămas stupefiat pentru că nu am anticipat deloc ce se întâmplă în film, credeam că va fi cel mai previzibil și mai banal final, dar m-am înșelat amarnic.
Când zic că îl salvează, nu înseamnă că Irresistible devine subit un film bun, ci doar că nu am regretat timpul consumat urmărindu-l.
Este o satiră acidă la adresa junglei politice în care trebuie să vânezi cu orice preț pentru a nu fi mâncat de alții și în care campaniile politice se câștigă călcând pe cadavre, dar scenariul nu este deloc unul captivant pentru că nu spune nimic nou, astea oricum sunt lucruri pe care le știm cu toții la perfecție, că nu degeaba avem în pod grămezi de găleți multicolore ce se dezmembrează dacă scuipi în ele și teancuri de umbrele pluripartit care se topesc la prima ploaie.
Poate fi interesant pentru americanii care dorm în peșteri și nu au votat în viața lor, dar pentru restul oamenilor Irresistible este doar un film banal care salvează spectatorul de la o somnolență profundă prin finalul șmecher care mă face să ridic nota filmului până la 6 voturi legale, fără morți sau voturi duble.
(3 / 5)Trailer: