Terminator 4: Salvation

Franciza Terminator continuă cu partea a patra intitulată Salvation care aduce în distribuție nume cunoscute, precum Christian Bale (Ford v Ferrari, Vice), Michael Ironside (Synchronicity), Helena Bonham Carter (Ocean`s eight) sau Bryce Dallas Howard (Jurassic world, Pete`s dragon, Jurassic world: Fallen kingdom, Rocketman), poate distribuția cea mai doldora de nume unul și unul.

Terminator: Salvation este unul dintre cele mai hulite filme din serie și hai să disecăm producția regizată de McG (Rim of the world).

Acțiunea este plasată în anul 2018, în plin război între rămășițele umanității și ciberneticii tot mai numeroși și puternici.

Ne întâlnim cu vechile noastre cunoștințe, John Connor (Christian Bale) ajuns, nimic surprinzător, un lider de nădejde al rezistenței, și Kyle Reese (Anton Yelchin –  Star Trek: Beyond), un tânăr luptător ce încă nu și-a câștigat dreptul de a purta emblema Rezistenței, dar muncește din greu pentru asta.

Cei doi încă nu se cunosc, dacă înțelegeți ce vreau să zic, se află separați de o pustietate plină de monștri mecanizați. Povestea se concentrează nu neapărat pe cei doi, ci pe un nou personaj, Marcus (Sam Worthington – Hacksaw Ridge, Fractured), care va juca un rol major în film.

În linii mari, umblă vorba-n târgul radioactiv că Skynet lucrează la o armă nouă, nedetectabilă de către oameni. și începe o cursă nebunească pentru a afla secretul ei și a o distruge, mai ales că nici oamenii nu stau cu degetu-n fund să aștepte cuminți sfârșitul inerent.

Terminator: Salvation se abate destul de mult de la rețeta cu care ne-au obișnuit primele trei filme: The Terminator, Judgment day și Rise of the machines.

Și asta este și de bine, dar și de rău.

Nu mai avem confruntarea clasică dintre doi terminatori, fiecare având o misiune clară, ci acum Terminator: Salvation ne aruncă fix în mijlocul războiului devastator care a pustiit planeta.

Asta este de bine, pentru că aduce un suflu proaspăt francizei, luând o pauză de la aceeași premisă care devenise oarecum obositoare și plafonată.

Se simte din plin avansul tehnologic în ceea ce privește efectele speciale, computerele sunt mai puternice și mai capabile (oarecum ironic dacă ne gândim la ideea din spatele francizei) și filmul este o desfătare vizuală pentru că acțiunea este la scară grandioasă, totul este mare, de la terminatorii nou introduși, unele specii, să le zic așa, sunt imense și provoacă pagube umane și materiale însemnate, până la exploziile monumentale care pulverizează totul în calea lor.

Ca film SF de acțiune Terminator: Salvation este excelent, oricât de răuvoitor aș vrea să fiu, nu pot să neg spectacolul extraordinar experimentat cu acest film. Unele scene sunt de-a dreptul demențiale, printre ele fiind și nelipsita urmărire pe autostradă care, fiind în viitor (al lor, nu al nostru), are participanți futuriști care contribuie la injectarea unei doze mari de adrenalină.

Din punct de vedere al acțiunii, Salvation nu duce lipsă de nimic, totul este imens, de parcă artiștii în efecte speciale l-au întrebat pe McG: Cât de mari vrei să fie exploziile? Și răspunsul acestuia a fost: Da. Și asta se simte din plin, totul explodează, nu chiar în stilul aducător de dureri de cap al lui Michael Bay, și este multă gălăgie, oarecum normal într-un asemenea context.

Dar depărtându-se de la nucleul care alimentează franciza, Salvation nu pare deloc un film demn de numele Terminator, dacă erau schimbate numele personajelor putea fi livrat ca un film de sine stătător și nimeni nu ar fi comentat ceva la adresa lui.

Scenariul este cel care trage filmul în jos, are presărate niște replici siropoase, ce nu își au rostul aici, unde trebuie să „make war, not love‟, că doar e apocalipsă, nu hotel de 5 stele.

Partea cea mai nasoală la Terminator: Salvation este că John Connor, cel care a fost pictat în tușe de sfânt, nu este atât de interesant în film. De ce? Poate din cauza scenariului, poate și din cauza plasării temporale a acțiunii, pentru că nu există acel sentiment apăsător de pericol, pentru că nah, știi că nu va muri, altfel toate celelalte filme anterioare nu ar mai fi existat.

Și m-a luat de cap nevasta lui John Connor, deși între Rise of the machines și Salvation au trecut 13 ani conform cronologiei acestui univers, Kate este la fel de tânără, la dracu, Claire Danes, care a jucat-o în Rise of the machines, este mai bătrână cu 2 ani decât Bryce Dallas Howard care a jucat-o pe Kate în Salvation și în partea a patra Kate se presupune că avea cu 13 ani mai mult decât în partea a treia. John Connor a îmbătrânit sensibil între cele două filme, nevastă-sa a întinerit. N-o fi și ea vreun soi de robot avansat?

Una peste alta, hai că nu este chiar un dezastru ambulant acest Terminator: Salvation, da, nu se ridică nici pe departe la stindardul înălțat de primele 2 filme, dar nu mi s-a părut de lepădat. Vizual este scandalos de impresionant, mai dă rateuri pe la scenariu, nu prea are dramatism în el din cauza previzibilității deznodământului, dar nu m-a deranjat într-atât încât să îl beștelesc la fel de mult precum alții.

Să nu uit, apare și Arnold pe acolo, într-un rol terțiar, să-și bifeze prezența obligatorie în franciză, dar nu vă așteptați la minuni din partea lui.

Mi s-a părut un film decent Terminator: Salvation, cam ca Rise of the machines, de aceea îi pregătesc 7 celule de energie.

3.5 out of 5 stars (3,5 / 5)

Trailer:

Link IMDB

Link RottenTomatoes

About admin

Check Also

Infinitum: Subject unknown

Infinitum: Subject unknown este un film ce a avut la dispoziție un microbuget, să fiu …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *