Nipemi Trăncăneală despre filme
Related Articles
Doctor Sleep este continuarea controversatului film The shinning (din mai multe puncte de vedere, nu intru în amănunte), ambele producții fiind adaptări după voluminoasele scrieri semnate Stephen King (omul ăsta când se pune pe scris nu se mai oprește).
Trecut-au zeci de ani de la terifiantele evenimente din The shinning (Here`s Johnny!!! și acum bântuie mulți spectatori) și micuțul Danny Torrence s-a făcut mare și a ajuns la vârsta maturității.
Dar Dan (Ewan McGregor) nu are deloc o viață roz deoarece mintea îi este asaltată de coșmaruri traumatizante pentru că umbrele trecutului nu îi dau pace și, oricât de puternică îi este strălucirea, Dan nu poate face față acestor atacuri psihologice, așa că încearcă să-și înece amarul în grade multe de alcool. Ah, și încearcă să-și înăbușe și puterea pentru a nu-l băga în și mai multe belele.
Însă se vede nevoit să-și părăsească această carapace intoxicantă pentru că un Strălucitor extrem de puternic, tânăra Abra Stone (Kyliegh Curran) îi cere, telepatic, ajutorul pentru a scăpa de glandele înfometate ale unui cult numit Nodu` Adevărat care halește pe bandă rulantă puradei speciali (mă rog, le suge zeama plină de har sub formă de fum nutritiv ce reprezintă esența puterii lor). Membrii clanului sunt tot niște indivizi cu diverse puteri telepatice care au nevoie să înfulece ceață umană pentru a trăi foarte, foarte, foarte mult timp.
Căpățânoasa grozăviilor este Rose Pălărie (Rebecca Ferguson) care simte că a lovit un ospăț pantagruelic în interiorului tinerei Abra, așa că se dă de ceasul imortalității pentru a pune cuțitele pe fată.
Mike Flanagan, regizorul unor filme precum mediocrul Ouija: Origin of evil și excelentul Gerald`s game (o altă adaptare după Stephen King), dar și creatorul serialului The haunting of Hill House, se ia la trântă cu stufoasa poveste din Doctor Sleep.
Filmul are 150 de minute și pot spune că primele 60-70 de minute sunt demne de al doilea cuvânt din titlul filmului, adică se poate dormi liniștit în prima parte.
Știu că Stephen King scrie mult de tot, asta nu înseamnă că scrie și mereu bine, multe dintre paginile lui sunt de umplutură, nu am înțeles de ce Mike Flanagan nu a mai triat din povestea din carte, pentru că m-a plictisit până aproape de picoteală repetându-mi câteva chestii menite a prezenta mai bine personajul adult Danny. Lăudabil efort, dar nu aveam nevoie de chiar 2-3 scene identice pentru că mă prindeam din prima scenă ce vrea filmul să ne transmită (spre exemplu, faza cu pisica, o să vă dați seama, era suficientă o singură scenă, nu mai multe care repetă același lucru).
Mai bine consuma timpul cu prezentarea mai pe îndelete a puterilor fiecărui membru al cultului pentru că acolo filmul are mari lacune din acest unghi.
Dar trecând peste amănuntele astea care pot fi considerate minore, Doctor Sleep mi s-a părut un film bun (nu am citit cartea, nu știu cât de fidel este operei lui King), dar ca film de groază carnală și teroare psihologică Doctor Sleep este eficient.
Ratingul R și-l merită cu prisosință pentru că este macabru, clanul se dedă la niște metode abominabile pentru a-și procura hrana, iar modul în care își dau obștescul sfârșit este unul menit de a genera coșmaruri celor care au îngeri subnutriți.
Asta pe partea de groază fizică, din aia generată de violență extremă și greu de suportat pe alocuri, pentru că avem parte și de războaie psihologice duse în interiorul minții umane unde suntem martorii unui alt tip de horror, cel bazat pe tortura psihică, iar aici Doctor Sleep strălucește la propriu (scuze, neintenționat jocul de cuvinte) pentru că ambele tabere au câteva șiretlicuri ascunse care sub pălărie, care sub mânecă.
Nu mă așteptam să fie chiar atât de grotesc în anumite momente și plin de acțiune intensă (oho, aici chiar nu duce lipsă de lupte de tot felul între strălucitorii buni și sugătorii nemernici) și asta m-a luat pe nepregătite și mi-a generat o stare de beatitudine surprinzătoare.
Nu este filmul prea original, că nu-i greu de anticipat desfășurarea sa, însă reușește să-și atingă scopul cu succes.
Mi-a plăcut enorm un aspect (nesemnificativ, ar zice unii), dar cred că este pentru prima oară (din ce-mi aduc aminte) când într-o casă bântuită se aprind luminile și nu se sting ca în restul filmelor. Chiar dacă se aprind cu bubuituri inutile de jumpscares, efectul tot rămâne fain.
Și dacă vă întrebați, da, se fac multe referiri la The shinning și, fără prea multe spoilere, Doctor Sleep nu a luat-o pe ruta adoptată de Gemini man, să dau un exemplu recent. Cam trebuie să fi văzut și The shinning pentru a pricepe cum trebuie Doctor Sleep.
Dincolo de partea horror care este una importantă, Doctor Sleep face și o incursiune în tenebrosul teritoriu al daunelor iremediabile cauzate de abuzurile de tot felul din copilărie, abuzuri ale căror tentacule se întind la infinit în psihic și distrug, chiar și la nivel sublimina, orice șansă la o viață fericită.
Nu este greu de anticipat că Ewan McGregor (Jane got a gun, Christopher Robin) face un rol excelent, iar Rebecca Ferguson (Mission impossible 5: Rogue nation, Mission impossible 6: Fallout, The greatest showman, Life, The snowman, The girl on the train, The kid who would be king sau MIB: International) se achită cu brio de rolul de scorpie eternă.
Fanii Twin Peaks vor fi fericiți descoperind în Doctor Sleep un anume actor care cu siguranță a generat câteva cearceafuri umede în tinerețe.
Multe dintre filmele recente adaptate după Stephen King nu au o reputație prea bună, și din motive întemeiate (se aude The dark tower, Pet sematary, It Chapter 2?), dar altele au fost chiar de la bune în sus, printre altele numărându-se In the tall grass, Gerald`s game sau It Chapter 1, filmul de față, Doctor Sleep se înscrie în a doua categorie, așa că eu îi dau un 8.
(4 / 5)
Trailer:
